Elon Musk vrea să salveze libera exprimare. Numai să n-o facă praf

Achiziția Twitter de către Elon Musk ridică o problemă foarte interesantă, politic și filozofic: libertatea de expresie devine o valoare de dreapta.

Asta e ciudat, în condițiile în care acest principiu a apărut în Atena antică și a fost consacrat de Iluminiști ca un drept și un instrument democratic, anti-oprimare. Va renunța Musk la o parte din restricțiile de conținut ale Twitter? Poate. Dar dacă da, va crea ceva mai bun decât ceea ce e Twitter azi? Poate că nu.

Musk a declanșat un val de îngrijorare atunci când a menționat, în mod repetat, libertatea de exprimare ca principal motiv al achiziției sale. E de înțeles: acest drept (free speech, în engleză) e exact mantra celebrităților de dreapta, atunci când acestea își pun în circulație teoriile bazate pe „fapte alternative”, dezinformarea și propaganda, pe rețele.

În epoca Web 2.0, libertatea de exprimare a fost transformată în armă de destabilizare a alegerilor și a opiniei publice. Asta e un lucru știut. Cum de nu înțelege acest gen de îngrijorare cel mai de succes businessman din lume?

„Time Magazine” are un articol interesant pe această temă, conform căruia lui Musk îi pasă mai puțin de astfel de lucruri, din cauza formației pe care o are. „Titanii tehnologiei au adesea o înțelegere diferită a discursului decât restul lumii fiindcă cei mai mulți sunt ingineri, nu scriitori sau cititori, iar lipsa unei educații umaniste îi face mai puțin preocupați de nuanțele sociale și politice ale liberei exprimări”, scrie Charlotte Alter. Într-un sens, pentru ingineri și programatori, dezinformarea e tot informație.

Silicon Valley, care s-a născut dintr-un ADN contestatar, s-a considerat la origini o mișcare de potențare a maselor (relativ) educate. Și chiar este asta, în mare măsură.

Așa că libera exprimare este o cauză seducătoare pentru mentalitatea Silicon Valley. Dar, în același timp, e seducătoare și pentru că e un principiu autosuficient, ca ideile primitive din matematică: ceva total conținut într-o formulă, pe baza căruia poți construi altceva, mult mai mare. Nimic complicat în sine.

#exprimare #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului de stat au crescut cu peste 1,6 miliarde de lei față de anul trecut, însă dinamica generală este frânată de scăderea puternică a altor categorii de încasări, arată datele operative ale Ministerului Finanțelor pentru perioada de până la mijlocul lunii septembrie.

Potrivit datelor, veniturile totale acumulate în 2026 au ajuns la aproximativ 53,14 miliarde de lei, față de 51,50 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Creșterea este de circa 1,64 miliarde de lei, sau 3,2%.

Cele mai mari avansuri sunt înregistrate la încasările administrate de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.

Veniturile colectate de Fisc au urcat la 24,97 miliarde de lei, de la 21,89 miliarde de lei în perioada comparabilă a anului trecut. Diferența este de peste 3,07 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei creșteri de 14%.

Serviciul Vamal a acumulat aproximativ 30,15 miliarde de lei, cu 2,37 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Avansul este de 8,5%.

În schimb, categoria „alte venituri” a înregistrat o scădere abruptă. Acestea s-au redus de la aproximativ 4,97 miliarde de lei anul trecut la 2,10 miliarde de lei în 2026, ceea ce înseamnă un minus de aproximativ 2,86 miliarde de lei sau 57,6%.

Datele mai arată că veniturile acumulate până la perioada raportată reprezintă 68,8% din nivelul planificat pentru întregul an. Planul anual indicat de Ministerul Finanțelor este de circa 77,26 miliarde de lei.

În luna septembrie, ritmul încasărilor s-a accelerat. Veniturile acumulate în această perioadă au ajuns la aproximativ 2,38 miliarde de lei, cu 21,8% peste nivelul perioadei comparabile din 2025.

Încasările Serviciului Fiscal au crescut cu 15,3%, iar cele ale Serviciului Vamal cu 21,6%, potrivit acelorași date operative.

#deficit #buget #venituri