Concediile anuale intră la dietă: 22 de zile fără weekenduri și sărbători. Statul vrea economii de sute de milioane

Concediul anual plătit minim al tuturor angajaților va fi de 22 de zile lucrătoare în loc de 28 de zile calendaristice, iar funcționarii publici vor pierde zilele suplimentare acordate în funcție de vechime. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit documentului, concediile nu vor mai fi calculate în zile calendaristice, ci în zile lucrătoare. Astfel, durata minimă a concediului anual va fi de 22 de zile lucrătoare, iar una dintre fracțiunile concediului va trebui să fie de cel puțin două săptămâni lucrătoare consecutive. Autorii proiectului susțin că schimbarea nu va reduce perioada efectivă de odihnă, deoarece zilele de weekend nu vor mai fi incluse în concediu.

Reforma aduce modificări importante și pentru alte tipuri de concedii. Concediul paternal va rămâne de 15 zile, însă acestea vor fi calculate în zile lucrătoare. De asemenea, concediul acordat persoanelor care adoptă un copil va fi de până la 71 de zile lucrătoare, în loc de 90 de zile calendaristice.

Cele mai mari schimbări vizează însă sectorul public. Funcționarii publici vor avea un concediu anual de 28 de zile lucrătoare în loc de 35 de zile calendaristice și nu vor mai beneficia de zile suplimentare acordate pentru o vechime mai mare de 5, 10 sau 15 ani. Procurorii vor avea 30 de zile lucrătoare în loc de 35 de zile calendaristice, iar angajații Serviciului Vamal, ai Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat și militarii vor trece la un regim unificat de 28-30 de zile lucrătoare.

Ministerul Muncii argumentează că actualul sistem creează diferențe între categorii similare de angajați și generează costuri semnificative pentru bugetul public. În nota informativă se arată că acumularea concediilor neutilizate produce obligații financiare estimate la sute de milioane de lei anual, iar uniformizarea regulilor ar urma să reducă presiunea asupra finanțelor publice.

Autorii proiectului estimează că impactul financiar al măsurilor pentru funcționarii publici și cei cu statut special poate ajunge la până la 5% din fondul de salarizare. În același timp, documentul arată că angajatorii din sectorul privat vor trebui să achite indemnizații de concediu mai mari, iar salariații vor lipsi efectiv mai multe zile de la serviciu, deoarece weekendurile nu vor mai fi incluse în concediul anual.

Zilele de concediu acumulate până la intrarea în vigoare a noilor reguli nu vor fi pierdute. Acestea vor continua să fie acordate și calculate în zile calendaristice până la epuizarea completă a soldului existent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedii anuale #reducerea zilelor #fără weekenduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul încasează 12,76 lei din fiecare litru de benzină vândut la pompă și 9,28 lei dintr-un litru de motorină, potrivit calculelor prezentate de economistul Marin Gospodarenco, pe baza datelor ANRE din 17 septembrie.

La prețul actual de 33,56 lei pentru un litru de benzină 95, produsul petrolier propriu-zis reprezintă 16,98 lei, marja comercială – 3,82 lei, acciza – 7,17 lei, iar TVA – 5,59 lei. În cazul motorinei, care costă 35,53 lei/litru, produsul petrolier reprezintă 22,04 lei, marja comercială – 4,21 lei, acciza – 3,36 lei, iar TVA – 5,92 lei.

Astfel, deși motorina este mai scumpă decât benzina cu 1,97 lei pe litru, taxele aplicate acesteia sunt mai mici. Diferența de preț este explicată în principal prin costul carburantului propriu-zis: 22,04 lei la motorină, față de 16,98 lei la benzină.

„Problema nu mai e petrolul, ci rafinarea”, susține Marin Gospodarenco. Potrivit economistului, disponibilitatea redusă a capacităților de rafinare pentru motorină pune presiune pe prețul acestui carburant. Astfel, diferența dintre motorină și benzină vine în principal din costul produsului petrolier, nu din fiscalitate.

În cazul unui plin de 50 de litri, taxele ajung la aproximativ 638 de lei pentru benzină și 464 de lei pentru motorină.

Economistul atrage atenția și asupra TVA-ului calculat peste acciză. În cazul benzinei, aproximativ 1,43 lei din fiecare litru reprezintă TVA aferentă accizei, ceea ce înseamnă circa 72 de lei la un plin de 50 de litri. O eventuală reducere cu 25% a accizei ar putea diminua prețul benzinei cu aproximativ 2,15 lei/litru, iar pe cel al motorinei cu circa 1,01 lei/litru. Pentru un plin, reducerea ar fi de aproximativ 107 lei, respectiv 50 de lei.

„Nu e puțin pentru o familie. Dar nici gratis pentru buget și, mai important, nu apare niciun litru de carburant în plus în țară”, notează economistul, în contextul în care stocurile de motorină din Republica Moldova acoperă în prezent aproximativ zece zile de consum.

„Când prețul crește, întrebăm mereu cine e de vină. Cifrele dau un răspuns incomod: scumpirea vine din locuri unde nu avem niciun cuvânt de spus, dar exact de aceea contează ce facem cu partea care depinde de noi”, conchide Marin Gospodarenco.