Concediul de maternitate, capcană pe termen lung pentru femei. Ministra Muncii, Plugaru: Vom analiza

Ministra Muncii, Natalia Plugaru, a declarat că autoritățile vor analiza posibilitatea indexării indemnizației de maternitate în funcție de evoluția salariului mediu pe economie, după ce a fost întrebată dacă statul intenționează să corecteze un mecanism care dezavantajează femeile cu mai mulți copii.

Întrebarea a vizat situația femeilor care intră în concediu de maternitate la un anumit nivel salarial, iar ulterior, în cazul unor nașteri succesive, salariul de referință rămâne „înghețat”, deși salariul mediu pe economie crește semnificativ. Acest mecanism afectează nu doar indemnizația de maternitate, ci și mărimea pensiei viitoare.

„Mi-este greu să vă dau un răspuns în acest sens, pentru că ați menționat mai multe aspecte. Vom analiza și vom reveni cu un răspuns”, a declarat ministra. Ea a precizat însă că, pe lângă concediul de maternitate, există și indemnizația pentru creșterea copilului, care se calculează în funcție de salariul cel mai mare din familie, indiferent dacă acesta aparține mamei sau tatălui.

Potrivit Nataliei Plugaru, pentru concediul de îngrijire a copilului, familia poate alege durata: 1 an, cu o indemnizație de 90% din salariu, 2 ani, cu 60% din salariu și 3 ani, cu 30% din salariu.

În ceea ce privește însă concediul de maternitate, ministra a reiterat că subiectul urmează să fie analizat separat.

Tema a fost readusă în spațiul public de economistul Veaceslav Ioniță, care a calificat actualul mecanism drept profund discriminatoriu pentru femei. Într-un interviu acordat presei, Ioniță a explicat că o femeie care a născut în 2019, când salariul mediu pe economie era de aproximativ 8.000 de lei, rămâne cu acest salariu de referință chiar și după mai mulți ani de concediu de maternitate, deși între timp salariul mediu a ajuns la circa 17.000 de lei.

„Tu ești tot la 8.000 de lei. Și ție pensia ți se calculează tot de la 8.000 de lei”, a subliniat economistul, avertizând că fiecare copil în plus poate însemna, în practică, o pensie mai mică pentru mamă.

Potrivit lui Ioniță, deși concediul de maternitate este garantat prin lege, lipsa indexării salariului de referință creează o discriminare sistemică, penalizând femeile care aleg să aibă mai mulți copii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copil #indemnizatie #pensie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.