Concurență dură pentru bănci! Moldovenii au stabilit un nou record privind numărul de tranzacții realizate cu Revolut

Super aplicația financiară are, în prezent, 35.000 de clienți, după ce în doar o lună de la lansare înregistra 10.000 de clienți pe piața locală.

Faptul că 66% dintre transferuri sunt direcționate către Moldova reprezintă o dovadă a faptului că Revolut își confirmă misiunea de a provoca o schimbare radicală în mediul financiar din această țară și de a consolida incluziunea financiară a unor categorii diverse de public.

„Aducem cu o veste îmbucurătoare pentru utilizatorii din Republica Moldova, deoarece am decis să prelungim oferta de bun venit pentru clienții din această piață. Este vorba de perioada de gratuitate pentru transferurile efectuate cu Revolut de către clienții din Moldova ”, a declarat Arsenii Dergachev – Head of Lite Product la Revolut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Revolut s-a lansat în 2015 în Marea Britanie cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar, fiind iniţial reglementată de Autoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie.

În vara anului 2021, startup-ul Revolut a strâns o finanţare de aproximativ 800 de milioane de dolari de la mai mulţi investitori – care evaluau compania la 33 de miliarde de dolari, ceea ce făcea din Revolut cel mai valoros fintech la acel moment, scria publicaţia Forbes.

Printre co-fondatori este miliardarul Nikolai Storonski, care este și director executiv al aplicației financiare. Acesta a renunțat la cetățenia rusă. De asemenea, tatăl său, care este directorul Gazprom Promgaz, institutul de cercetare al gigantului rus, este vizat de sancțiunile aplicate de autoritățile de la Kiev, în contextul războiului declanșat de armata rusă în Ucraina, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

În iulie 2021, Nikolai Storonsky deţinea peste 20% din compania Revolut – care valorau circa 7,1 miliarde de dolari, în creştere de la aproximativ 1,1 miliarde de dolari în martie 2020. Compania înregistra un număr de aproximativ 2.200 de angajaţi în 2020.

#revolut #transferuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.