Concurență dură pentru bănci! Moldovenii au stabilit un nou record privind numărul de tranzacții realizate cu Revolut

Super aplicația financiară are, în prezent, 35.000 de clienți, după ce în doar o lună de la lansare înregistra 10.000 de clienți pe piața locală.

Faptul că 66% dintre transferuri sunt direcționate către Moldova reprezintă o dovadă a faptului că Revolut își confirmă misiunea de a provoca o schimbare radicală în mediul financiar din această țară și de a consolida incluziunea financiară a unor categorii diverse de public.

„Aducem cu o veste îmbucurătoare pentru utilizatorii din Republica Moldova, deoarece am decis să prelungim oferta de bun venit pentru clienții din această piață. Este vorba de perioada de gratuitate pentru transferurile efectuate cu Revolut de către clienții din Moldova ”, a declarat Arsenii Dergachev – Head of Lite Product la Revolut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Revolut s-a lansat în 2015 în Marea Britanie cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar, fiind iniţial reglementată de Autoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie.

În vara anului 2021, startup-ul Revolut a strâns o finanţare de aproximativ 800 de milioane de dolari de la mai mulţi investitori – care evaluau compania la 33 de miliarde de dolari, ceea ce făcea din Revolut cel mai valoros fintech la acel moment, scria publicaţia Forbes.

Printre co-fondatori este miliardarul Nikolai Storonski, care este și director executiv al aplicației financiare. Acesta a renunțat la cetățenia rusă. De asemenea, tatăl său, care este directorul Gazprom Promgaz, institutul de cercetare al gigantului rus, este vizat de sancțiunile aplicate de autoritățile de la Kiev, în contextul războiului declanșat de armata rusă în Ucraina, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

În iulie 2021, Nikolai Storonsky deţinea peste 20% din compania Revolut – care valorau circa 7,1 miliarde de dolari, în creştere de la aproximativ 1,1 miliarde de dolari în martie 2020. Compania înregistra un număr de aproximativ 2.200 de angajaţi în 2020.

#revolut #transferuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.