Concurență dură pentru bănci! Moldovenii au stabilit un nou record privind numărul de tranzacții realizate cu Revolut

Super aplicația financiară are, în prezent, 35.000 de clienți, după ce în doar o lună de la lansare înregistra 10.000 de clienți pe piața locală.

Faptul că 66% dintre transferuri sunt direcționate către Moldova reprezintă o dovadă a faptului că Revolut își confirmă misiunea de a provoca o schimbare radicală în mediul financiar din această țară și de a consolida incluziunea financiară a unor categorii diverse de public.

„Aducem cu o veste îmbucurătoare pentru utilizatorii din Republica Moldova, deoarece am decis să prelungim oferta de bun venit pentru clienții din această piață. Este vorba de perioada de gratuitate pentru transferurile efectuate cu Revolut de către clienții din Moldova ”, a declarat Arsenii Dergachev – Head of Lite Product la Revolut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Revolut s-a lansat în 2015 în Marea Britanie cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar, fiind iniţial reglementată de Autoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie.

În vara anului 2021, startup-ul Revolut a strâns o finanţare de aproximativ 800 de milioane de dolari de la mai mulţi investitori – care evaluau compania la 33 de miliarde de dolari, ceea ce făcea din Revolut cel mai valoros fintech la acel moment, scria publicaţia Forbes.

Printre co-fondatori este miliardarul Nikolai Storonski, care este și director executiv al aplicației financiare. Acesta a renunțat la cetățenia rusă. De asemenea, tatăl său, care este directorul Gazprom Promgaz, institutul de cercetare al gigantului rus, este vizat de sancțiunile aplicate de autoritățile de la Kiev, în contextul războiului declanșat de armata rusă în Ucraina, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

În iulie 2021, Nikolai Storonsky deţinea peste 20% din compania Revolut – care valorau circa 7,1 miliarde de dolari, în creştere de la aproximativ 1,1 miliarde de dolari în martie 2020. Compania înregistra un număr de aproximativ 2.200 de angajaţi în 2020.

#revolut #transferuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.