Concurs anunțat de BNM: Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești

Banca Națională a Moldovei (BNM) invită publicul larg să participe la concursul „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești„, care va lua startul pe 27 august 2023, cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova, iar câștigătorii vor fi anunțați de Ziua Monedei Naționale, pe 29 noiembrie 2023, când se împlinesc 30 de ani de la introducerea leului moldovenesc.

Concursul are drept scop sprijinirea sentimentului civic al publicului, legat de leul moldovenesc și alte valori istorice ale țării noastre.

Astfel, orice persoană interesată, fără restricții de vârstă și cetățenie, poate lua parte la această competiție deschisă, care va pune în evidență locurile istorice ale Republicii Moldova ilustrate pe bancnotele de lei moldovenești. Respectiv, participanții vor transmite către BNM, cel puțin, opt poze cu bancnotele aflate în circulație, iar fiecare poză va reprezenta o bancnotă fotografiată pe fundalul monumentului înfățișat pe aceasta.

Vor fi acceptate doar pozele originale, fiind respinse imaginile editate în programe pe care au fost aplicate straturi (layers) sau măști.

Vor fi desemnați 30 de câștigători prin metoda extragerii aleatorii, în cadrul unui eveniment oficial organizat de BNM, cu prilejul aniversării a 30-a de la lansarea monedei naționale, care va fi transmis în direct. Învingătorii vor fi premiați cu monede comemorative bătute în argint și seturi de monetărie.

Toți participanții la concurs vor primi certificate de participare din partea Băncii Naționale.

Condițiile de participare sunt prevăzute de Procedura privind organizarea concursului „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #concurs #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.