Concursul lui Parlicov de la Moldovagaz, în ceață: Aștept procesul-verbal de la Gazprom

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a anunțat că procesul de desemnare a unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz rămâne incert, în contextul lipsei a unei decizii finale din partea Gazprom. În cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV, Parlicov a explicat că Ministerul Energiei a propus patru candidați: Dorin Junghietu, Vadim Ceban, Eduard Calancea și Radu Mandraburca, dintre care doi sunt membri ai echipei precedente.

„Am încercat să păstrăm un echilibru pentru a da un suflu nou companiei și am lăsat doi membri din echipa precedentă. Moldovagaz nu este o companie simplă, ea este legată de securitate, inclusiv pentru livrarea gazelor în stânga Nistrului,” a declarat Parlicov.

Ministrul a menționat că a fost convocată o ședință a Consiliului de Observatori (CO) pentru a lua o decizie privind noul Consiliu de Administrație al Moldovagaz, însă până în prezent nu s-a primit niciun proces-verbal sau răspuns clar din partea Gazprom.

„Urmează să primim procesul-verbal de la acea ședință prin corespondență și să înțelegem dacă a fost numit un nou CA sau nu,” a spus Parlicov.

În absența unei decizii din partea CO până la data de 25 septembrie, regulamentul intern al companiei prevede că mandatul actualului șef al Moldovagaz este prelungit automat, iar componența actuală a Consiliului de Administrație rămâne neschimbată.

Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri: patru reprezintă Gazprom și doi sunt din partea Republicii Moldova. Deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce înseamnă că nicio parte nu are majoritatea absolută. Consiliul de Administrație are nouă membri, dintre care cinci sunt din partea Federației Ruse și patru din partea Republicii Moldova.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Potrivit raportului financiar al companiei, Moldovagaz a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, în contrast cu pierderile de 323 milioane de lei din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #concurs #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.