Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, împotmolită în birocrația autorităților

Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, menită să faciliteze exportul de cereale pe cale fluvială, rămâne în impas din cauza birocrației și a reglementărilor de mediu stricte. Deși autoritățile au promis de nenumărate ori să sprijine acest proiect, progresele întârzie să apară, generând îngrijorare în rândul agricultorilor și exportatorilor.

Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, a exprimat public dificultățile cu care se confruntă în ceea ce privește realizarea exporturilor. „Ne confruntăm cu imposibilitatea amenajării cheiurilor temporare pe râurile Nistru și Prut, ceea ce afectează direct exporturile noastre”, a declarat Rija.

Ministerul Mediului a răspuns solicitărilor „Agrocereale” explicând că zona în care se dorește construcția cheiurilor este o arie protejată de stat a biosferei. „Pentru a asigura încărcarea și descărcarea mărfurilor, facilitarea comerțului extern și evitarea prejudiciilor mediului, este necesară identificarea unei alte locații pentru aceste cheiuri temporare, în afara rezervațiilor naturale”, se arată în comunicatul ministerului.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a subliniat anterior importanța acestor cheiuri pentru agricultură, menționând că transportul naval ar reduce semnificativ costurile și timpul necesar pentru export. „Aceste cheiuri temporare vor ușura viața agricultorilor noștri. E una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate în camioane de 22 de tone”, a declarat Bolea.

Deși planul inițial prevedea finalizarea cheiurilor până în toamna anului trecut, niciun progres concret nu a fost realizat până în prezent.

Există suspiciuni că limitele rezervației Prutul de Jos, stabilite pentru protejarea mediului, ar fi fost influențate de interesele unui port privat, ceea ce ar împiedica dezvoltarea unei infrastructuri portuare competitive la nivel de stat. „Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului”, a afirmat Iurie Rija, adăugând că diverse companii s-au confruntat cu obstacole în obținerea și menținerea avizelor necesare.

Restricționarea transportului naval duce la suprasolicitarea transportului rutier, care este de trei ori mai scump și produce emisii mai mari de poluanți, deteriorând infrastructura rutieră și afectând negativ sănătatea publică. În plus, agenții economici care reușesc totuși să utilizeze transportul naval sunt nevoiți să recurgă la porturi private, unde tarifele sunt semnificativ mai ridicate.

Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut rămâne un proiect blocat în birocrație și controverse, în ciuda beneficiilor evidente pentru agricultură și comerțul extern. Autoritățile trebuie să găsească o soluție echilibrată care să permită dezvoltarea infrastructurii necesare fără a compromite protecția mediului, pentru a sprijini astfel economia agricolă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contructie #chei #Prut #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.