Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, împotmolită în birocrația autorităților

Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, menită să faciliteze exportul de cereale pe cale fluvială, rămâne în impas din cauza birocrației și a reglementărilor de mediu stricte. Deși autoritățile au promis de nenumărate ori să sprijine acest proiect, progresele întârzie să apară, generând îngrijorare în rândul agricultorilor și exportatorilor.

Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, a exprimat public dificultățile cu care se confruntă în ceea ce privește realizarea exporturilor. „Ne confruntăm cu imposibilitatea amenajării cheiurilor temporare pe râurile Nistru și Prut, ceea ce afectează direct exporturile noastre”, a declarat Rija.

Ministerul Mediului a răspuns solicitărilor „Agrocereale” explicând că zona în care se dorește construcția cheiurilor este o arie protejată de stat a biosferei. „Pentru a asigura încărcarea și descărcarea mărfurilor, facilitarea comerțului extern și evitarea prejudiciilor mediului, este necesară identificarea unei alte locații pentru aceste cheiuri temporare, în afara rezervațiilor naturale”, se arată în comunicatul ministerului.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a subliniat anterior importanța acestor cheiuri pentru agricultură, menționând că transportul naval ar reduce semnificativ costurile și timpul necesar pentru export. „Aceste cheiuri temporare vor ușura viața agricultorilor noștri. E una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate în camioane de 22 de tone”, a declarat Bolea.

Deși planul inițial prevedea finalizarea cheiurilor până în toamna anului trecut, niciun progres concret nu a fost realizat până în prezent.

Există suspiciuni că limitele rezervației Prutul de Jos, stabilite pentru protejarea mediului, ar fi fost influențate de interesele unui port privat, ceea ce ar împiedica dezvoltarea unei infrastructuri portuare competitive la nivel de stat. „Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului”, a afirmat Iurie Rija, adăugând că diverse companii s-au confruntat cu obstacole în obținerea și menținerea avizelor necesare.

Restricționarea transportului naval duce la suprasolicitarea transportului rutier, care este de trei ori mai scump și produce emisii mai mari de poluanți, deteriorând infrastructura rutieră și afectând negativ sănătatea publică. În plus, agenții economici care reușesc totuși să utilizeze transportul naval sunt nevoiți să recurgă la porturi private, unde tarifele sunt semnificativ mai ridicate.

Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut rămâne un proiect blocat în birocrație și controverse, în ciuda beneficiilor evidente pentru agricultură și comerțul extern. Autoritățile trebuie să găsească o soluție echilibrată care să permită dezvoltarea infrastructurii necesare fără a compromite protecția mediului, pentru a sprijini astfel economia agricolă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contructie #chei #Prut #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.