Consumul de gaze din UE a scăzut puternic în ianuarie. Prăbușirea livrărilor rusești

Consumul de gaze a scăzut puternic în ianuarie în mai multe regiuni ale lumii, în special în Uniunea Europeană (-19%) și în Regatul Unit (-16%), se arată într-un raport al Forumului țărilor exportatoare de gaze (GECF), publicat miercuri, citează AFP.

Acest raport, inspirat în forma sa de cel publicat de OPEC, cartelul țărilor exportatoare de petrol, este primul de acest gen pentru acest grup de țări producătoare de gaze format în jurul Qatarului.

În această primă ediție lunară, acesta subliniază că „condițiile meteorologice au un impact semnificativ asupra consumului de gaz”.

Uniunea Europeană a consumat în ianuarie cu 19% mai puțin gaz decât în ianuarie 2022, cu 40 de miliarde de metri cubi, în special datorită temperaturilor peste normal care au redus la minimum cererea de încălzire, potrivit raportului, care reia diverse surse.
Eforturile de economisire a energiei au redus, de asemenea, consumul de gaze în UE, utilizatorii industriali limitându-și utilizarea „din cauza prețurilor ridicate de pe piața europeană”, adaugă raportul.

Același lucru este valabil și în Marea Britanie, unde raportul indică o iarnă blândă, prețuri ridicate și o producție mai mare de energie hidro (+32% în ianuarie față de acum un an), eoliană (+30%) și solară (+3%) ca factori care au contribuit la scăderea consumului cu 16%, până la 7,4 miliarde de metri cubi.

În Uniunea Europeană, gazul utilizat în centralele electrice a scăzut cu 13% în ianuarie față de anul trecut, în beneficiul cărbunelui (+24%) și al energiei hidroelectrice (+8%).

În SUA, temperaturile blânde și încetinirea activității industriale sunt invocate ca motive pentru o scădere cu 8,8% a consumului de gaze, până la 92 mld. mc.
Raportul analizează, de asemenea, mai multe țări asiatice, dar pe baza unor comparații eterogene.

Prăbușirea livrărilor rusești
Cu toate acestea, el documentează prăbușirea livrărilor rusești prin conducte (-55% în ianuarie) și creșterea gazului norvegian, care a asigurat 47% din livrările prin conducte către UE în 2022.

În ceea ce privește gazele naturale lichefiate, importurile mondiale s-au contractat în ianuarie pentru prima dată din februarie 2021 (-1,4% în ritm anual, până la 36,7 milioane de tone), cu excepția Europei, unde livrările au crescut (+6%, până la 12,2 milioane de tone) pentru a compensa gazele livrate de Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.