Consumul de gaze din UE a scăzut puternic în ianuarie. Prăbușirea livrărilor rusești

Consumul de gaze a scăzut puternic în ianuarie în mai multe regiuni ale lumii, în special în Uniunea Europeană (-19%) și în Regatul Unit (-16%), se arată într-un raport al Forumului țărilor exportatoare de gaze (GECF), publicat miercuri, citează AFP.

Acest raport, inspirat în forma sa de cel publicat de OPEC, cartelul țărilor exportatoare de petrol, este primul de acest gen pentru acest grup de țări producătoare de gaze format în jurul Qatarului.

În această primă ediție lunară, acesta subliniază că „condițiile meteorologice au un impact semnificativ asupra consumului de gaz”.

Uniunea Europeană a consumat în ianuarie cu 19% mai puțin gaz decât în ianuarie 2022, cu 40 de miliarde de metri cubi, în special datorită temperaturilor peste normal care au redus la minimum cererea de încălzire, potrivit raportului, care reia diverse surse.
Eforturile de economisire a energiei au redus, de asemenea, consumul de gaze în UE, utilizatorii industriali limitându-și utilizarea „din cauza prețurilor ridicate de pe piața europeană”, adaugă raportul.

Același lucru este valabil și în Marea Britanie, unde raportul indică o iarnă blândă, prețuri ridicate și o producție mai mare de energie hidro (+32% în ianuarie față de acum un an), eoliană (+30%) și solară (+3%) ca factori care au contribuit la scăderea consumului cu 16%, până la 7,4 miliarde de metri cubi.

În Uniunea Europeană, gazul utilizat în centralele electrice a scăzut cu 13% în ianuarie față de anul trecut, în beneficiul cărbunelui (+24%) și al energiei hidroelectrice (+8%).

În SUA, temperaturile blânde și încetinirea activității industriale sunt invocate ca motive pentru o scădere cu 8,8% a consumului de gaze, până la 92 mld. mc.
Raportul analizează, de asemenea, mai multe țări asiatice, dar pe baza unor comparații eterogene.

Prăbușirea livrărilor rusești
Cu toate acestea, el documentează prăbușirea livrărilor rusești prin conducte (-55% în ianuarie) și creșterea gazului norvegian, care a asigurat 47% din livrările prin conducte către UE în 2022.

În ceea ce privește gazele naturale lichefiate, importurile mondiale s-au contractat în ianuarie pentru prima dată din februarie 2021 (-1,4% în ritm anual, până la 36,7 milioane de tone), cu excepția Europei, unde livrările au crescut (+6%, până la 12,2 milioane de tone) pentru a compensa gazele livrate de Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.