Consumul de gaze naturale în Moldova a scăzut dramatic în septembrie, dar achitările rămân aproape de 100%

Volumul consumului de gaze naturale în Republica Moldova în luna septembrie 2024 a fost de 17,8 milioane de metri cubi, înregistrând o scădere de 32,2% comparativ cu aceeași lună a anului 2023, conform datelor furnizate de SA „Moldovagaz”. Totuși, față de luna august 2024, consumul a crescut cu 3,8 milioane de metri cubi, reprezentând o creștere de 27,5%.

La capitolul achitării facturilor, consumatorii casnici au reușit să achite 98,8% din sumele facturate până la 30 septembrie 2024, o ușoară scădere de 0,2 puncte procentuale față de anul trecut. În schimb, consumatorii non-casnici, respectiv persoanele juridice, au înregistrat o creștere a ratei de plată, atingând 98,7%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Întreprinderile din sectorul energetic și termic au achitat integral facturile, înregistrând o creștere de 5,9 puncte procentuale.

Pe parcursul lunii septembrie, din rețeaua de distribuție a gazelor naturale au fost deconectate 228 de unități de consum din cauza datoriilor, care însumează aproximativ 0,6 milioane lei. De asemenea, pentru 214 consumatori s-a impus condiția de plată în avans, ca urmare a neplății la timp a facturilor.

Nivelul total de achitare a consumului de gaze naturale la sfârșitul lunii septembrie 2024 s-a ridicat la 99,2%, echivalentul a 6,513 miliarde lei, o scădere de 33,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, scăderea fiind explicată prin reducerea semnificativă a tarifelor în acest interval.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #gaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.