Contrabandă pe șine? Noul director al CFM are un trecut controversat

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a anunțat numirea unui nou director la Calea Ferată a Moldovei (CFM). Este vorba de Sergiu Cotelnic, care are un trecut controversat, fiind suspectat de implicare în scheme de contrabandă.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că alegerea a fost făcută după mai multe consultări și că Guvernul îi va oferi tot sprijinul pentru a redresa situația de la CFM. Totuși, numirea lui Cotelnic ridică suspiciuni, mai ales în contextul în care Calea Ferată a Moldovei este considerată o verigă-cheie în rețelele de contrabandă din regiune.

În paralel, Guvernul a anunțat un pachet de investiții de 75 de milioane de lei pentru modernizarea unui segment feroviar de la Văleni, menit să crească veniturile CFM cu aproximativ 56 de milioane de lei anual. De asemenea, autoritățile promit alocarea a 10 milioane de lei pentru refacerea liniei Fălciu-Cantemir, cu scopul de a facilita exporturile moldovenești. „Noi vom fi alături de noul director numit, pentru ca el să-și poată face față cu brio funcții și din punct de vedere economic să aibă un suport și susținere. Guvernul la fel a luat decizia de a-i oferi din rezerva de stat motorină pentru următoarele 4 luni, ca să aibă un fond de rezervă de motorină, pentru că noi înțelegem că obiectivul muncii este transportul de marfă, ca să transporți marfă chiar dacă ai comens trebuie să ai motorină”, a punctat Bolea.

În ceea ce privește numirea lui Sergiu Cotelnic la CFM, BANI.MD a scris anterior că acesta pe vremea fostului director al CFM, Oleg Tofilat ar fi pus pe roate o schemă de contrabandă cu țigări.

„Pe vremea fostului director CFM, Oleg Tofilat, însoțitorii de vagoane implicați în cazurile de contrabandă erau concediați. Acest lucru se întâmpla în urma unor anchete de serviciu. Pe parcurs undeva la a treia anchetă a fost concediat șeful depoului de vagoane, Igor Sanin. La acea vreme, sfârșitul anului 2022, fostul director al CFM, Oleg Tofilat s-a autosesizat, și a dispus o ancheta de serviciu, iar Sergiu Cotelnic s-a ales cu mustrare aspră. Tot de atunci, angajările în toate filialele și la toate funcțiile erau avizate de către fostul director, după ce se trecea prin filtrul serviciului de securitate internă”, declarau sursele pentru BANI.MD.

Sergiu Cotelnic, nu a comentat deocamdată acuuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotelnic #numire #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.