Controversatul prinţ Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite salvează Credit Suisse, unde îşi ţin banii bogaţii lumii

Credit Suisse Group AG a crescut cu până la 7,5% în urma perspectivei ca prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, să preia o participaţie în proiectul de divizare a băncii de investiţii a firmei elveţiene, scrie Bloomberg.

Bin Salman ar putea investi aproximativ 500 de milioane de dolari în vehiculul respectiv, potrivit unor persoane direct implicate în subiect. Printre alţi investitori s-ar putea număra Atlas Merchant Capital al fostului director general al Barclays Plc, Bob Diamond, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să nu fie identificate, întrucât deliberările sunt private.

Saudi National Bank, deţinută în proporţie de 37% de fondul suveran de investiţii al naţiunii, este deja un investitor ancoră în majorarea de capital a Credit Suisse. O investiţie suplimentară din partea naţiunii bogate în petrol ar spori încrederea în eforturile de restructurare ale creditorului.
Banca cu sediul la Zurich a extins câştigurile de vineri, când comentariile preşedintelui Axel Lehmann au contribuit la întreruperea unei serii de pierderi de 13 zile. Acţiunile s-au tranzacţionat la 3,11 franci elveţieni, la ora 12:10 p.m. la Zurich. Acestea au scăzut cu aproximativ 63% în 2022.

Lehmann a declarat că situaţia lichidităţilor băncii s-a îmbunătăţit şi că au fost stopate ieşirile uriaşe de active ale clienţilor de la începutul trimestrului. Scăderile din ultimele săptămâni au împins acţiunile aproape de nivelul pe care creditorul elveţian îl propune investitorilor în cadrul majorării de capital, ceea ce a afectat atractivitatea ofertei pentru investitori.

Posibila investiţie a liderului Arabiei Saudite, cunoscut sub numele de MBS, ar fi o nouă demonstraţie a forţei legăturilor lui Michael Klein, CEO-ul CS First Boston, cu Orientul Mijlociu. Conexiunile sale în regat au fost o parte esenţială a planurilor pentru banca de investiţii şi pentru majorarea de capital. El a fost implicat direct în sprijinirea alinierii investiţiei de către Saudi National Bank, permiţându-i acesteia să preia o participaţie de până la 9,9%, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

Legăturile lui Klein cu Orientul Mijlociu datează cel puţin de pe vremea când acesta era la Citigroup, unde a condus negocierile din timpul crizei financiare pentru o injecţie de capital de 7,5 miliarde de dolari din partea Abu Dhabi. De asemenea, el a supervizat echipa Citigroup care a ajutat Dow Chemical Co. să obţină o finanţare din partea Kuwait Investment Authority.

Credit Suisse a anunţat luni că a finalizat, de asemenea, emisiunea de noi datorii în valoare de 5 miliarde de dolari, parte a planurilor de consolidare a bilanţului său, şi că va oferi un plan de finanţare actualizat pentru 2023 atunci când va publica rezultatele celui de-al patrulea trimestru, pe 9 februarie. Noile acţiuni vor începe să fie tranzacţionate pe 9 decembrie.

#mohamed #bogati #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.