Controversatul prinţ Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite salvează Credit Suisse, unde îşi ţin banii bogaţii lumii

Credit Suisse Group AG a crescut cu până la 7,5% în urma perspectivei ca prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, să preia o participaţie în proiectul de divizare a băncii de investiţii a firmei elveţiene, scrie Bloomberg.

Bin Salman ar putea investi aproximativ 500 de milioane de dolari în vehiculul respectiv, potrivit unor persoane direct implicate în subiect. Printre alţi investitori s-ar putea număra Atlas Merchant Capital al fostului director general al Barclays Plc, Bob Diamond, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să nu fie identificate, întrucât deliberările sunt private.

Saudi National Bank, deţinută în proporţie de 37% de fondul suveran de investiţii al naţiunii, este deja un investitor ancoră în majorarea de capital a Credit Suisse. O investiţie suplimentară din partea naţiunii bogate în petrol ar spori încrederea în eforturile de restructurare ale creditorului.
Banca cu sediul la Zurich a extins câştigurile de vineri, când comentariile preşedintelui Axel Lehmann au contribuit la întreruperea unei serii de pierderi de 13 zile. Acţiunile s-au tranzacţionat la 3,11 franci elveţieni, la ora 12:10 p.m. la Zurich. Acestea au scăzut cu aproximativ 63% în 2022.

Lehmann a declarat că situaţia lichidităţilor băncii s-a îmbunătăţit şi că au fost stopate ieşirile uriaşe de active ale clienţilor de la începutul trimestrului. Scăderile din ultimele săptămâni au împins acţiunile aproape de nivelul pe care creditorul elveţian îl propune investitorilor în cadrul majorării de capital, ceea ce a afectat atractivitatea ofertei pentru investitori.

Posibila investiţie a liderului Arabiei Saudite, cunoscut sub numele de MBS, ar fi o nouă demonstraţie a forţei legăturilor lui Michael Klein, CEO-ul CS First Boston, cu Orientul Mijlociu. Conexiunile sale în regat au fost o parte esenţială a planurilor pentru banca de investiţii şi pentru majorarea de capital. El a fost implicat direct în sprijinirea alinierii investiţiei de către Saudi National Bank, permiţându-i acesteia să preia o participaţie de până la 9,9%, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

Legăturile lui Klein cu Orientul Mijlociu datează cel puţin de pe vremea când acesta era la Citigroup, unde a condus negocierile din timpul crizei financiare pentru o injecţie de capital de 7,5 miliarde de dolari din partea Abu Dhabi. De asemenea, el a supervizat echipa Citigroup care a ajutat Dow Chemical Co. să obţină o finanţare din partea Kuwait Investment Authority.

Credit Suisse a anunţat luni că a finalizat, de asemenea, emisiunea de noi datorii în valoare de 5 miliarde de dolari, parte a planurilor de consolidare a bilanţului său, şi că va oferi un plan de finanţare actualizat pentru 2023 atunci când va publica rezultatele celui de-al patrulea trimestru, pe 9 februarie. Noile acţiuni vor începe să fie tranzacţionate pe 9 decembrie.

#mohamed #bogati #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.