Corupție până în măduva oaselor. Bucureștiul și Londra se implică – reforme anticorupție în Moldova. Tertium non datur

16 Iul. 2022, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 10:38 // Actual //  bani.md

Ministerul Justiţiei din România şi Ambasada României la Chişinău, alături de autorităţile din Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, coordonează asistenţa pentru reformele anticorupţie de la Chişinău şi oferă Republicii Moldova suport direct prin cooperare interinstituţională în format extins. Un grup de lucru pe această temă a avut loc, vineri, la Bucureşti.

România, prin Ministerul Justiţiei, reprezentat de George Cătălin Şerban, secretar de stat, şi Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, reprezentat de Justin McKenzie Smith, director, au co-prezidat, vineri, lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie din cadrul Celei de-a doua Conferinţe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform/MSP), potrivit unui comunicat de presă, de vineri, al Ministerului Justiţiei din România.

”Evenimentul este organizat la nivelul miniştrilor afacerilor externe, de către ministerele de resort din România, Germania şi Franţa. Respectând formatul conferinţei anterioare, organizată în data de 5 aprilie, la Berlin, de aceleaşi state, Conferinţa de la Bucureşti şi-a propus continuarea dezbaterilor şi a colectării de sprijin financiar şi asistenţă tehnică pentru autorităţile de la Chişinău, în contextul războiului din Ucraina. Discuţiile s-au organizat pe domenii esenţiale ce au preluat formatul unor Grupuri de lucru, după cum urmează: (1) Războiul din Ucraina şi situaţia umanitară a refugiaţilor, (2) Lupta anticorupţie, ca prioritate pe agenda reformelor din Republica Moldova, (3) Provocări privind energia întâmpinate de Republica Moldova, (4) Asistenţă financiară/Dezvoltarea rezilienţei economice a Republicii Moldova, (5) Managementul eficient al frontierelor”, se arată în document.

Cu ocazia lucrărilor Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis un mesaj în care a arătat că nici Republica Moldova, nici Ucraina, nu sunt singure pe drumul către Uniunea Europeană.

 ”Prin decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 privind aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), liderii UE s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şi responsabilităţilor lor şi au acordat Republicii Moldova şi Ucrainei statutul de candidat, confirmând că aceste ţări şi cetăţenii lor sunt bineveniţi în familia Uniunii Europene. UE a fost din nou creativă. A răspuns rapid noilor realităţi create de agresiunea Rusiei în Ucraina, anunţând o decizie care ţine cont de meritele acestor ţări şi de determinarea autorităţilor lor de a menţine o cale europeană. Realizarea este una istorică, iar felicitările trebuie transmise şi autorităţilor de la Chişinău. Acum este nevoie de realizări concrete pentru a fi dovedită capacitatea acestor ţări de a-şi însuşi cu adevărat valorile Uniunii Europene prevăzute de tratele sale de constitutive. Ceea ce este important de ştiut este că nici Ucraina şi nici Republica Moldova nu sunt singure pe acest drum. România a fost una dintre ţările care au susţinut constant Republica Moldova pe drumul său european. România va continua să facă acest lucru. Instituţiile UE urmează să fie ghizii şi partenerii Republicii Moldova pentru a finaliza cu succes procesul de aderare, aşa cum au fost şi în perioada aderării României la UE. Ştim cu toţii că ceea ce ne aşteaptă este poate mai dificil decât obţinerea acestui statut de candidat, dar suntem cu toţii aici pentru a sprijini eforturile autorităţilor de la Chişinău”, a transmis Cătălin Predoiu.

La lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, alături de reprezentanţii României, Marii Britanii şi Republicii Moldova, au participat reprezentanţi din partea: Franţei, Germaniei, Ţărilor de Jos, Letoniei, Estoniei, Confederaţiei Elveţiane, Serviciului European de Acţiune Externă, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

24 Oct. 2026, 11:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2026, 11:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Europa riscă să piardă ultima fabrică în care penicilina este produsă integral, de la materia primă până la ingredientele farmaceutice finite, pe fondul concurenței din China și al costurilor ridicate ale energiei. Uzina grupului farmaceutic Sandoz din Kundl, Austria, se confruntă cu dificultăți economice, iar o eventuală închidere ar putea transforma continentul într-un importator aproape complet dependent de furnizorii asiatici pentru producerea acestui antibiotic esențial, relatează Reuters.

Conducerea companiei avertizează că producătorii chinezi comercializează antibiotice și ingrediente farmaceutice la prețuri mult mai mici decât cele pe care le pot practica fabricile europene. Situația este agravată de costurile ridicate ale electricității, de cheltuielile cu forța de muncă și de standardele de mediu mai stricte din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, electricitatea destinată industriilor energointensive din UE a fost, în medie, cu aproape 50% mai scumpă decât în China în 2025. Fabrica din Kundl consumă o cantitate de energie comparabilă cu cea utilizată de orașul austriac Innsbruck, care are peste 130.000 de locuitori.

În martie, Sandoz a depus o plângere la Comisia Europeană prin care a acuzat producătorii chinezi că vând amoxicilină, antibiotic din familia penicilinelor, pe piața europeană la prețuri inferioare costurilor de producție și beneficiază de subvenții. Compania solicită deschiderea unei investigații antidumping, care ar putea conduce la introducerea unor taxe suplimentare asupra importurilor.

Datele Eurostat arată amploarea dependenței europene de China. Dacă în 2019 produsele chinezești reprezentau 44% din importurile extracomunitare de penicilină și derivați ai acesteia, în 2025 ponderea a ajuns la 86%. Este vorba în principal despre ingrediente farmaceutice active utilizate la fabricarea antibioticelor.

În același timp, exporturile europene de penicilină și derivate au scăzut puternic, ajungând la aproximativ o cincime din nivelurile maxime înregistrate la începutul anilor 2000.

Sandoz critică și politicile de achiziții publice ale guvernelor europene, care privilegiază frecvent cel mai mic preț, fără să acorde suficientă importanță diversificării furnizorilor și menținerii capacităților de producție pe continent.

„Aprovizionarea cu antibiotice ar putea deveni un instrument de constrângere economică sau de război hibrid, în special în perioadele de tensiuni diplomatice”, avertizează compnia într-un document transmis parlamentarilor britanici.

Vulnerabilitatea Europei a devenit evidentă în 2022, când un val de infecții respiratorii a provocat penurii de amoxicilină în mai multe țări. Ulterior, autoritățile europene au sprijinit extinderea capacităților de producție din Kundl. Investiția totală a ajuns la aproximativ 200 de milioane de euro, dintre care 50 de milioane au provenit din fonduri publice, inclusiv un sprijin de 28,3 milioane de euro aprobat de Comisia Europeană. Modernizarea a permis majorarea capacității de producție cu aproximativ 20%.

În prezent, fabrica din Austria asigură peste 2.000 de locuri de muncă, însă investițiile nu au eliminat presiunile concurențiale. Potrivit Sandoz, până la 90% din ingredientele active pentru antibiotice la nivel mondial sunt produse în afara Europei, în special în China și India, industria indiană fiind, la rândul său, dependentă de materii prime chimice chinezești.

Directorul general al Sandoz, Richard Saynor, a atras atenția asupra dezechilibrului dintre importanța medicală a antibioticelor și prețurile extrem de reduse la care acestea sunt comercializate. Acesta a remarcat că, în unele piețe europene, un pachet de antibiotice costă mai puțin decât un produs alimentar obișnuit.

China respinge acuzațiile de concurență neloială și susține că politicile sale de sprijin industrial respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului, acuzând, la rândul său, tendințele protecționiste ale partenerilor comerciali.