Întâlnirea dintre Ucraina și Rusia pentru exportul cerealelor se încheie cu un acord. Cum se va evita marea foamete

16 Iul. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 11:15 // Actual //  bani.md

Întâlnirea dintre Rusia, Ucraina, Turcia și ONU de la Istanbul pentru a rezolva criza cerealelor ucrainene blocate în porturile Mării Negre s-a încheiat miercuri, după o întâlnire de trei ore. Din partea guvernului lui Erdoğan se dau asigurări că s-a ajuns la un acord cu ambele părți, dar de la ONU se clarifică că mai sunt câteva detalii de finalizat, notează Cadenaser.

Secretarul general ONU, António Guterres, a anunțat progrese mari către un acord care să permită exportul de cereale ucrainene blocate de războiul din țară, dar a indicat că va mai fi nevoie de mai multă muncă la nivel „tehnic” pentru oficializarea unui acord. Potrivit lui Guterres, negocierile au făcut un „pas cheie înainte” în discuțiile purtate.

Adresându-se jurnaliştilor la New York, diplomatul portughez a explicat că există acorduri pe mai multe aspecte precum mecanismele care vor controla exporturile şi sistemul de coordonare pentru a facilita plecarea cerealelor din porturi, însă unele probleme trebuie rezolvate.

Potrivit observatorilor, cel mai mare obstacol în calea ajungerii la un acord a fost până acum controlul navelor în drum spre Ucraina, întrucât Moscova dorește să le înregistreze pentru a se asigura că nu transportă arme în țara invadată, cerere pe care Kievul o respinge. La rândul său, partea ucraineană cere garanții de securitate împotriva atacurilor rusești dacă va fi de acord să elimine minele maritime pe care le-a amplasat pentru a-și proteja porturile, unde sunt acum peste 20 de milioane de tone de cereale și semințe de floarea soarelui care nu pot ajunge pe piețele internaționale.

Întâlnirea dintre Rusia, Ucraina, Turcia și ONU de la Istanbul pentru a rezolva criza cerealelor ucrainene blocate în porturile Mării Negre s-a încheiat miercuri, după o întâlnire de trei ore. Din partea guvernului lui Erdoğan se dau asigurări că s-a ajuns la un acord cu ambele părți, dar de la ONU se clarifică că mai sunt câteva detalii de finalizat, notează Cadenaser.

Secretarul general ONU, António Guterres, a anunțat progrese mari către un acord care să permită exportul de cereale ucrainene blocate de războiul din țară, dar a indicat că va mai fi nevoie de mai multă muncă la nivel „tehnic” pentru oficializarea unui acord. Potrivit lui Guterres, negocierile au făcut un „pas cheie înainte” în discuțiile purtate.

Adresându-se jurnaliştilor la New York, diplomatul portughez a explicat că există acorduri pe mai multe aspecte precum mecanismele care vor controla exporturile şi sistemul de coordonare pentru a facilita plecarea cerealelor din porturi, însă unele probleme trebuie rezolvate.

Potrivit observatorilor, cel mai mare obstacol în calea ajungerii la un acord a fost până acum controlul navelor în drum spre Ucraina, întrucât Moscova dorește să le înregistreze pentru a se asigura că nu transportă arme în țara invadată, cerere pe care Kievul o respinge. La rândul său, partea ucraineană cere garanții de securitate împotriva atacurilor rusești dacă va fi de acord să elimine minele maritime pe care le-a amplasat pentru a-și proteja porturile, unde sunt acum peste 20 de milioane de tone de cereale și semințe de floarea soarelui care nu pot ajunge pe piețele internaționale.

Ucraina insistă să-și deblocheze porturile maritime, deoarece capacitatea de transport prin porturile fluviale Dunării, punctele de control feroviar și rutier până la granița de vest nu sunt suficiente pentru a înlocui marea. În luna iunie, Ucraina a reuşit să exporte circa 2,5 milioane de tone de produse agricole prin rutele logistice disponibile, când necesarul se ridică la circa 8 milioane de tone pe lună.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.