Costuri usturătoare la curentul achiziționat din România! Prețul mediu pentru 1 MWh

Prețul mediu ponderat pentru 1 MWh de energie electrică procurat de pe bursa din România timp de o lună a constituit 231 de euro, anunță Energocom.

De când SA Energocom a început să cumpere electricitate de pe OPCOM (compania statului creată pentru liberalizarea pieței de energie electrică), întreprinderea a achiziționat timp de o lună curent electric în valoare totală de 51,6 milioane de euro. Aceste procurări zilnice constituie 2/3 din necesarul Republicii Moldova, fiind și cele mai costisitoare achiziții din domeniu.

„Până nu demult Republica Moldova a avut acces la surse de energie ieftină, dar războiul din Ucraina și limitarea volumelor de gaze livrate Moldovei ne-a obligat să identificăm alte surse, cea mai apropiată piață fiind cea din România”, spune directorul interimar al SA Energocom, Victor Bînzari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe OPCOM toate prețurile sunt transparente, adaugă Victor Bînzari. Toți producătorii de energie electrică vând cu același preț către OPCOM, iar ulterior OPCOM vinde această energie către cumpărători. Toți achită același preț pentru fiecare interval de oră.

Prețurile la OPCOM în ultimele zile sunt în creștere, la fel ca și în toate țările europene. În primul rând, sunt factori sezonieri – mai aproape de iarnă cererea este în creștere. De asemenea, războiul din Ucraina și afectarea sistemului energetic din țara vecină a perturbat prețurile din regiune.

Pentru a avea acces la piața de energie electrică din România, SA Energocom a trebuit să deschidă o sucursală, să obțină licența de trading de la ANRE România, să dețină conturi și garanții bancare în una din băncile române, să se înregistreze la piața de echilibrare, să semneze contracte cu transportatorii, să se înregistreze la platforma de rezervare a capacităților transfrontaliere și să se înregistreze la bursă. Licența obținută într-o țară UE facilitează înregistrarea pe alte piețe din țările membre. Acum SA Energocom este în procedură de a obține licență în Bulgaria, fiind totodată interesată și de alte piețe din regiune. În plus, întreprinderea caută să identifice și alți parteneri pentru semnarea contractelor bilaterale.

Până la criza energetică care a început din luna octombrie, Republica Moldova cumpăra energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 77 USD MW/h și din Ucraina cu 90 USD MW/h. Însă urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina și reducerii livrărilor de gaz de către Gazprom, Republica Moldova s-a reorientat pentru achiziția energiei pe piața din România.

#achizție #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.