Credit Suiesse, cea mai mare bancă din Elveţia, este implicată într-un scandal cu bani murdari

Procurorii elveţieni au început o anchetă care îi vizează pe autorii unei scurgeri de informaţii privitoare la banii murdari de la Credit Suisse.

Procurorii federali elveţieni au lansat proceduri penale care îi vizează pe autorii unei scurgeri de informaţii din 2022 privind mii de conturi ale Credit Suisse. Anunţul a fost făcut vineri, potrivit Reuters.

Scurgerea de informaţii a vizat peste 18.000 de conturi deţinute, printre alţii, de escroci, oameni de afaceri sancţionaţi şi persoane care au încălcat drepturile omului. Astfel, cea mai mare bancă din Elveţia a fost aruncată într-un scandal legat de banii murdari.

Conturile, care au fost deţinute din 1940 până în 2010, au fost divulgate în februarie anul trecut către cotidianul german Sueddeutsche Zeitung, care le-a transmis organizaţiilor media din întreaga lume. Identitatea persoanei sau a organizaţiei responsabile de scurgerea de informaţii rămâne necunoscută, scrie ZF.

Procurorii au declarat că presupusele infracţiuni în acest caz au legătură cu încălcarea legilor privind secretul bancar. Ancheta a început după ce a fost formulată o plângere. Reprezentanţii procuraturii şi ai băncii nu au spus dacă plângerea a fost făcută chiar de Credit Suisse.

#banca elventiana #bani murdari #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.