Credit Suisse va împrumuta până la 54 miliarde de dolari de la Banca Centrală a Elveţiei pentru a nu se prăbuşi

Credit Suisse vrea să împrumute până la 50 de miliarde de franci elveţieni (54 de miliarde de dolari) de la Banca Centrală Elveţiană şi să răscumpere aproximativ 3 miliarde de franci elveţieni din datoria sa, în încercarea de a-şi spori lichidităţile şi de a calma investitorii, la o zi după ce preţul acţiunilor băncii s-a prăbuşit, scrie FT.

Banca Naţională a Elveţiei a declarat miercuri că este dispusă să ofere o garanţie de lichiditate pentru Credit Suisse, după ce acţiunile creditorului cu probleme au scăzut cu până la 30%.

Vânzarea a avut loc după ce preşedintele Saudi National Bank, un acţionar majoritar al Credit Suisse, a exclus orice altă investiţie. De asemenea, a fost urmată de turbulenţele de pe piaţa mondială a acţiunilor bancare în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank.

Într-o declaraţie de joi, Credit Suisse a declarat că a luat decizia „de a-şi consolida preventiv lichidităţile”, împrumutând fondurile de la banca centrală elveţiană în cadrul unei facilităţi de împrumut şi a unei facilităţi de lichiditate pe termen scurt.

Aceasta intenţionează să facă o ofertă publică de cumpărare în numerar pentru 10 titluri de creanţă denominate în dolari americani în valoare de până la 2,5 miliarde de dolari şi patru titluri de creanţă de rang superior denominate în euro în valoare de până la 500 milioane de euro. Ofertele vor expira pe 22 martie.

Directorul general Ulrich Körner a declarat că aceste măsuri „demonstrează o acţiune decisivă de consolidare a Credit Suisse, pe măsură ce ne continuăm transformarea strategică”. Restructurarea lui Körner a inclus vânzarea unei părţi din banca de investiţii a Credit Suisse şi reducerea a mii de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca centrala a elvetiei #Credit Suisse #imprumut

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.