Cresc veniturile la bugetul Chișinăului. De unde vin cei mai mulți bani și unde se cheltuie

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2022 se estimează în sumă de 5,1 miliarde de lei. Comparativ cu prevederile aprobate pe anul 2021, veniturile bugetului pentru anul 2022 s-au majorat cu 380,5 mil. de lei sau cu 8,0 la sută şi cu 843,6 mil. de lei sau cu 19,7 la sută faţă de realizările anului 2020, potrivit proiectului bugetului municipal pentru anul 2022 propus consultărilor publice.

Veniturile proprii sunt estimate la 771,6 mil. de lei lei (ponderea de 15,1%). Ponderea transferurilor de la bugetul de stat este mai mare – 2,1 miliarde de lei sau 51,1 la sută din totalul încasărilor. Impozitelor şi taxelor de stat sunt estimate să aducă la bute – 1,6 miliarde de lei lei (31,5%)

Cheltuielile bugetului municipal Chișinău pe anul 2022 sunt estimate la 6,2 miliarde de lei cu 34,4 mil. de lei mai puțin comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetar este prognozat la 1,1 miliarde de lei.

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului municipal propuse o deţin cheltuielile de ordin social – 57,2 la sută sau în valoare nominală în sumă de 3,3 miliarde de lei (domeniile principale de cheltuieli: învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, protecția socială), cu o creştere cu 4,3 la sută faţă de indicii aprobaţi pe anul 2021 sau cu 148,2 mil. de lei.

Cheltuielile ce țin de gospodăria comunală, transportul şi gospodăria drumurilor se propun în sumă de 3 miliarde de lei cu ponderea de 48,5 la sută din totalul cheltuielilor, comparativ cu anul 2021 cu o creştere de 20,1 la sută sau cu 507,2 mil. de lei.

Pentru programul de investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2022 se estimează mijloace în sumă de 196 mil. de lei, sau 3,1 la sută din totalul cheltuielilor. Comparativ cu anul 2021 aceste chetuieli sunt în creștere de 1,03 la sută sau 2 mil. de lei.

Pentru întreţinerea autorităţilor executive şi organelor administrative se propune alocarea sumei de 252,2 mil. de lei. Aceste cheltuieli dețin ponderea de 4,04 la sută din totalul cheltuielilor bugetului municipal, cu o creștere în comparație cu anul 2021 cu 47 621,1 mii lei sau 23,3 la sută.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.