Cresc veniturile la bugetul Chișinăului. De unde vin cei mai mulți bani și unde se cheltuie

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2022 se estimează în sumă de 5,1 miliarde de lei. Comparativ cu prevederile aprobate pe anul 2021, veniturile bugetului pentru anul 2022 s-au majorat cu 380,5 mil. de lei sau cu 8,0 la sută şi cu 843,6 mil. de lei sau cu 19,7 la sută faţă de realizările anului 2020, potrivit proiectului bugetului municipal pentru anul 2022 propus consultărilor publice.

Veniturile proprii sunt estimate la 771,6 mil. de lei lei (ponderea de 15,1%). Ponderea transferurilor de la bugetul de stat este mai mare – 2,1 miliarde de lei sau 51,1 la sută din totalul încasărilor. Impozitelor şi taxelor de stat sunt estimate să aducă la bute – 1,6 miliarde de lei lei (31,5%)

Cheltuielile bugetului municipal Chișinău pe anul 2022 sunt estimate la 6,2 miliarde de lei cu 34,4 mil. de lei mai puțin comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetar este prognozat la 1,1 miliarde de lei.

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului municipal propuse o deţin cheltuielile de ordin social – 57,2 la sută sau în valoare nominală în sumă de 3,3 miliarde de lei (domeniile principale de cheltuieli: învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, protecția socială), cu o creştere cu 4,3 la sută faţă de indicii aprobaţi pe anul 2021 sau cu 148,2 mil. de lei.

Cheltuielile ce țin de gospodăria comunală, transportul şi gospodăria drumurilor se propun în sumă de 3 miliarde de lei cu ponderea de 48,5 la sută din totalul cheltuielilor, comparativ cu anul 2021 cu o creştere de 20,1 la sută sau cu 507,2 mil. de lei.

Pentru programul de investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2022 se estimează mijloace în sumă de 196 mil. de lei, sau 3,1 la sută din totalul cheltuielilor. Comparativ cu anul 2021 aceste chetuieli sunt în creștere de 1,03 la sută sau 2 mil. de lei.

Pentru întreţinerea autorităţilor executive şi organelor administrative se propune alocarea sumei de 252,2 mil. de lei. Aceste cheltuieli dețin ponderea de 4,04 la sută din totalul cheltuielilor bugetului municipal, cu o creștere în comparație cu anul 2021 cu 47 621,1 mii lei sau 23,3 la sută.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.