Cresc veniturile la bugetul Chișinăului. De unde vin cei mai mulți bani și unde se cheltuie

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2022 se estimează în sumă de 5,1 miliarde de lei. Comparativ cu prevederile aprobate pe anul 2021, veniturile bugetului pentru anul 2022 s-au majorat cu 380,5 mil. de lei sau cu 8,0 la sută şi cu 843,6 mil. de lei sau cu 19,7 la sută faţă de realizările anului 2020, potrivit proiectului bugetului municipal pentru anul 2022 propus consultărilor publice.

Veniturile proprii sunt estimate la 771,6 mil. de lei lei (ponderea de 15,1%). Ponderea transferurilor de la bugetul de stat este mai mare – 2,1 miliarde de lei sau 51,1 la sută din totalul încasărilor. Impozitelor şi taxelor de stat sunt estimate să aducă la bute – 1,6 miliarde de lei lei (31,5%)

Cheltuielile bugetului municipal Chișinău pe anul 2022 sunt estimate la 6,2 miliarde de lei cu 34,4 mil. de lei mai puțin comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetar este prognozat la 1,1 miliarde de lei.

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului municipal propuse o deţin cheltuielile de ordin social – 57,2 la sută sau în valoare nominală în sumă de 3,3 miliarde de lei (domeniile principale de cheltuieli: învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, protecția socială), cu o creştere cu 4,3 la sută faţă de indicii aprobaţi pe anul 2021 sau cu 148,2 mil. de lei.

Cheltuielile ce țin de gospodăria comunală, transportul şi gospodăria drumurilor se propun în sumă de 3 miliarde de lei cu ponderea de 48,5 la sută din totalul cheltuielilor, comparativ cu anul 2021 cu o creştere de 20,1 la sută sau cu 507,2 mil. de lei.

Pentru programul de investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2022 se estimează mijloace în sumă de 196 mil. de lei, sau 3,1 la sută din totalul cheltuielilor. Comparativ cu anul 2021 aceste chetuieli sunt în creștere de 1,03 la sută sau 2 mil. de lei.

Pentru întreţinerea autorităţilor executive şi organelor administrative se propune alocarea sumei de 252,2 mil. de lei. Aceste cheltuieli dețin ponderea de 4,04 la sută din totalul cheltuielilor bugetului municipal, cu o creștere în comparație cu anul 2021 cu 47 621,1 mii lei sau 23,3 la sută.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.