Cresc veniturile la bugetul Chișinăului. De unde vin cei mai mulți bani și unde se cheltuie

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2022 se estimează în sumă de 5,1 miliarde de lei. Comparativ cu prevederile aprobate pe anul 2021, veniturile bugetului pentru anul 2022 s-au majorat cu 380,5 mil. de lei sau cu 8,0 la sută şi cu 843,6 mil. de lei sau cu 19,7 la sută faţă de realizările anului 2020, potrivit proiectului bugetului municipal pentru anul 2022 propus consultărilor publice.

Veniturile proprii sunt estimate la 771,6 mil. de lei lei (ponderea de 15,1%). Ponderea transferurilor de la bugetul de stat este mai mare – 2,1 miliarde de lei sau 51,1 la sută din totalul încasărilor. Impozitelor şi taxelor de stat sunt estimate să aducă la bute – 1,6 miliarde de lei lei (31,5%)

Cheltuielile bugetului municipal Chișinău pe anul 2022 sunt estimate la 6,2 miliarde de lei cu 34,4 mil. de lei mai puțin comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetar este prognozat la 1,1 miliarde de lei.

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului municipal propuse o deţin cheltuielile de ordin social – 57,2 la sută sau în valoare nominală în sumă de 3,3 miliarde de lei (domeniile principale de cheltuieli: învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, protecția socială), cu o creştere cu 4,3 la sută faţă de indicii aprobaţi pe anul 2021 sau cu 148,2 mil. de lei.

Cheltuielile ce țin de gospodăria comunală, transportul şi gospodăria drumurilor se propun în sumă de 3 miliarde de lei cu ponderea de 48,5 la sută din totalul cheltuielilor, comparativ cu anul 2021 cu o creştere de 20,1 la sută sau cu 507,2 mil. de lei.

Pentru programul de investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2022 se estimează mijloace în sumă de 196 mil. de lei, sau 3,1 la sută din totalul cheltuielilor. Comparativ cu anul 2021 aceste chetuieli sunt în creștere de 1,03 la sută sau 2 mil. de lei.

Pentru întreţinerea autorităţilor executive şi organelor administrative se propune alocarea sumei de 252,2 mil. de lei. Aceste cheltuieli dețin ponderea de 4,04 la sută din totalul cheltuielilor bugetului municipal, cu o creștere în comparație cu anul 2021 cu 47 621,1 mii lei sau 23,3 la sută.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie