Cresc veniturile la bugetul Chișinăului. De unde vin cei mai mulți bani și unde se cheltuie

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2022 se estimează în sumă de 5,1 miliarde de lei. Comparativ cu prevederile aprobate pe anul 2021, veniturile bugetului pentru anul 2022 s-au majorat cu 380,5 mil. de lei sau cu 8,0 la sută şi cu 843,6 mil. de lei sau cu 19,7 la sută faţă de realizările anului 2020, potrivit proiectului bugetului municipal pentru anul 2022 propus consultărilor publice.

Veniturile proprii sunt estimate la 771,6 mil. de lei lei (ponderea de 15,1%). Ponderea transferurilor de la bugetul de stat este mai mare – 2,1 miliarde de lei sau 51,1 la sută din totalul încasărilor. Impozitelor şi taxelor de stat sunt estimate să aducă la bute – 1,6 miliarde de lei lei (31,5%)

Cheltuielile bugetului municipal Chișinău pe anul 2022 sunt estimate la 6,2 miliarde de lei cu 34,4 mil. de lei mai puțin comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetar este prognozat la 1,1 miliarde de lei.

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului municipal propuse o deţin cheltuielile de ordin social – 57,2 la sută sau în valoare nominală în sumă de 3,3 miliarde de lei (domeniile principale de cheltuieli: învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, protecția socială), cu o creştere cu 4,3 la sută faţă de indicii aprobaţi pe anul 2021 sau cu 148,2 mil. de lei.

Cheltuielile ce țin de gospodăria comunală, transportul şi gospodăria drumurilor se propun în sumă de 3 miliarde de lei cu ponderea de 48,5 la sută din totalul cheltuielilor, comparativ cu anul 2021 cu o creştere de 20,1 la sută sau cu 507,2 mil. de lei.

Pentru programul de investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2022 se estimează mijloace în sumă de 196 mil. de lei, sau 3,1 la sută din totalul cheltuielilor. Comparativ cu anul 2021 aceste chetuieli sunt în creștere de 1,03 la sută sau 2 mil. de lei.

Pentru întreţinerea autorităţilor executive şi organelor administrative se propune alocarea sumei de 252,2 mil. de lei. Aceste cheltuieli dețin ponderea de 4,04 la sută din totalul cheltuielilor bugetului municipal, cu o creștere în comparație cu anul 2021 cu 47 621,1 mii lei sau 23,3 la sută.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist, fondator al companiei comerciale de energie Gunvor Group, a încheiat una dintre cele mai spectaculoase tranzacții din industria petrolieră a ultimilor ani, grăbindu-se să preia operațiunile internaționale ale gigantului rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane.

Dacă achiziția va fi aprobată de autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie, Gunvor va controla o rețea globală de active – de la benzinării în Bronx și Sicilia, la rafinării europene și câmpuri petroliere în Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Tranzacția, semnată la doar trei zile după ce Lukoil a anunțat vânzarea activelor sale, ilustrează stilul rapid și agresiv de negociere al lui Törnqvist, un veteran al pieței globale de energie, descris de foști colaboratori drept „omul care vede o afacere și o încheie înainte ca alții să apuce să se gândească”.

Valoarea exactă a acordului nu a fost dezvăluită, însă experții estimează că ramura internațională a Lukoil ar putea valora până la 20 de miliarde de dolari. Gunvor a cerut deja aprobarea Washingtonului și Londrei, în condițiile în care băncile occidentale sunt reticente față de orice tranzacție care implică Rusia.

Gunvor a fost fondată în anii ’90 de Törnqvist împreună cu Ghenadi Timcenko, oligarh apropiat al lui Vladimir Putin. Compania ajunsese să controleze până la 30% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei, înainte ca sancțiunile impuse în 2014, după anexarea Crimeei, să o aducă în pragul colapsului.

Pentru a-și salva compania, Törnqvist a cumpărat acțiunile partenerului său rus, a vândut activele din Federația Rusă și a investit masiv în gaz natural lichefiat (GNL) și infrastructură energetică în SUA și Europa. În 2024, Gunvor a raportat un profit net de 729 milioane USD și venituri record de 136 miliarde USD, cel mai bun rezultat din istoria sa.

Tranzacția cu Lukoil riscă însă să reactiveze suspiciunile mai vechi privind legăturile dintre Törnqvist și Kremlin. În 2014, administrația Obama sugerase că Putin ar fi avut acces indirect la fondurile Gunvor — acuzații respinse la acea vreme de companie.
Acum, ironia situației este evidentă: unul dintre cei mai mari beneficiari ai sancțiunilor contra Moscovei ar putea deveni chiar o firmă acuzată cândva că este influențată de Putin.

Reprezentanții Gunvor au negat că ar exista vreo clauză care să permită Lukoil să își răscumpere activele după războiul din Ucraina.
„Nu există nicio astfel de asigurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gunvor, Seth Pietras, pentru Wall Street Journal.

Achiziția subliniază toleranța ridicată la risc a traderilor de mărfuri, capabili să opereze în zone afectate de conflicte, sancțiuni și crize financiare. „Comercianții de energie pot prelua riscuri politice pe care marile companii petroliere nu și le permit”, afirmă profesorul Craig Pirrong de la Universitatea din Houston.

Pentru Törnqvist, care își împarte timpul între Geneva și competițiile nautice internaționale cu echipa Artemis Racing, tranzacția ar putea marca apogeul carierei sale — dar și începutul unei noi etape în care Gunvor devine unul dintre cei mai influenți jucători de pe piața globală a petrolului, într-un moment în care ordinea energetică mondială este în plină reașezare.