Parlamentul politizează BNM! Își face loc în conducerea băncii centrale

Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de modificare a legii privind activitatea Banca Națională a Moldovei, document prezentat drept o reformă de aliniere la standardele Uniunii Europene și la angajamentele asumate față de FMI. Totuși, mai multe prevederi-cheie, în special cele ce vizează numirea și revocarea conducerii, au stârnit îngrijorări privind o posibilă creștere a influenței politice asupra instituției.

Proiectul introduce un rol dominant al Parlamentului în desemnarea membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului executiv. Astfel, membrii sunt numiți de legislativ, la propunerea unor actori politici inclusiv președintele Parlamentului și Comisia economie, buget și finanțe.

Deși legea prevede consultarea Consiliului de supraveghere pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, avizul emis are caracter consultativ și nu poate bloca numirea candidaților . În practică, decizia finală rămâne una politică, dependentă de majoritatea parlamentară.

În același timp, numărul membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt angajați ai BNM este majorat de la patru la cinci, ceea ce extinde influența externă asupra structurii de conducere.

Modificările reduc durata mandatului membrilor Consiliului de supraveghere de la 7 la 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii. Totodată, aceștia rămân în funcție până la numirea unui înlocuitor, ceea ce oferă Parlamentului un control suplimentar asupra calendarului schimbărilor în conducere.

Legea stabilește că membrii conducerii pot fi revocați de președintele Republicii Moldova, la propunerea Parlamentului. Inițiativa poate aparține președintelui Parlamentului sau poate veni din interiorul BNM, însă votul decisiv aparține legislativului.

Pentru guvernator, este necesar votul a două treimi din deputați, în timp ce pentru ceilalți membri este suficientă majoritatea simplă. Deși sunt introduse garanții procedurale – precum dreptul la audiere și posibilitatea contestării în instanță mecanismul rămâne unul puternic ancorat politic.

Un alt element important vizează modul de adoptare a deciziilor în Consiliul de supraveghere. Legea elimină în mai multe cazuri cerința unei majorități calificate (2/3), înlocuind-o cu majoritatea simplă a membrilor prezenți .

Această modificare poate accelera procesul decizional, dar, în același timp, reduce barierele interne împotriva unor decizii controversate, în special în contextul unei eventuale politizări a conducerii.

Autorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru a consolida transparența, responsabilitatea și compatibilitatea cu standardele europene. În nota de fundamentare se menționează explicit necesitatea „neadmiterii ingerințelor” în activitatea băncii centrale și întărirea autonomiei acesteia .

Cu toate acestea, experții atrag atenția asupra unei contradicții majore: deși scopul declarat este întărirea independenței, mecanismele introduse – controlul politic asupra numirilor și revocărilor, precum și reducerea pragurilor de vot pot avea efectul invers.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#numire #BNM #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.