Creştere pe datorie? Deficitul comercial a explodat

Consumul este principalul „ingredient” care al creșterii economice al Republicii Moldova. Or, acest lucru este reflectat de datele Biroului Național de Statistică. Deficitul comercial a ajuns la 623,3 milioane dolari în primele două luni ale anului 2022 cu 26% mai mare față de perioada similară a anului precedent.

În ianuarie – februarie, Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în sumă de 667 mil. USD cu 1,6 or mai mult față de aceiași perioadă a anului 2021.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-februarie 2022, au totalizat 414,1 milioane dolari SUA (cu 53,0% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2021.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-februarie 2022, au avut o valoare de 78,6 milioane dolari SUA (cu 16,5% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 11,8% în total exporturi, în descreștere cu 4,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2021.

La capitolul importuri, în primele două luni ale anului acestea au însumat 1,2 miliarde de lei cu 40% mai mult față de anul 2021.

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27), în ianuarie-februarie 2022, s-au cifrat la 538,7 milioane dolari SUA (cu 26,5% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2021), deținând o pondere de 41,8% în total importuri, în scădere cu 4,4 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2021.

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI, în ianuarie-februarie 2022, au avut o valoare de 435,2 milioane dolari SUA (de 2,0 ori mai mult, decât în perioada corespunzătoare din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 33,7% în total importuri, în creștere cu 9,8 puncte procentuale, față de ianuarie-februarie 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.