Creștere semnificativă a prețurilor la carburanți din cauza majorării cotațiilor bursiere și a tensiunilor geopolitice

Creștere semnificativă a prețurilor la carburanți, în special la motorină, din cauza majorării cotațiilor bursiere și a tensiunilor geopolitice

Cotațiile bursiere în sectorul energetic determină o creștere tot mai mare a prețurilor la carburanți, cu motorina în prim-plan, potrivit constatărilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Valorile cotațiilor Platts sunt în creștere continuă, susținute de cererea ridicată la nivel global pentru produsele petroliere.

În doar trei zile, cotația Platts la motorină a înregistrat o creștere de peste 50$/tonă, adică o majorare de aproximativ 6% față de valoarea înregistrată la sfârșitul săptămânii precedente. Într-o perspectivă mai largă, prețul motorinei la bursele internaționale a crescut cu aproximativ 28% începând din luna iulie, în timp ce prețul benzinei a înregistrat o majorare de circa 19%.

Concomitent, cotația țițeiului Brent a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în ultimele zile, ajungând la peste 85$/baril, cu o majorare de peste 15% față de nivelul înregistrat acum o lună.

Printre factorii care influențează aceste majorări se numără și deciziile unor state importante de a reduce producția sau exportul de țiței în perioada următoare. Tensiunile geopolitice au avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra pieței de carburanți, în special bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina. Aceste evenimente au generat creșterea costurilor pentru asigurarea navelor care transportă produse petroliere în zona Mării Negre, inclusiv în portul Giurgiulești.

Având în vedere aceste evoluții, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețurile maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard pentru data de 03 august 2023. Astfel, prețul benzinei COR 95 va fi de 25,72 lei/litru, în creștere cu 11 bani, iar prețul motorinei standard va ajunge la 21,90 lei/litru, în creștere cu 25 de bani.

Aceste majorări semnificative ale prețurilor la carburanți pun presiune pe consumatorii din Republica Moldova și pe economie în general. Autoritățile monitorizează cu atenție evoluțiile din sectorul energetic și caută soluții pentru a gestiona această situație dificilă. În contextul global al creșterii prețurilor la energie, guvernul și alte instituții încearcă să găsească modalități de a asigura stabilitatea pieței energetice și de a proteja interesele cetățenilor și ale economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.