Creștere semnificativă a prețurilor la carburanți din cauza majorării cotațiilor bursiere și a tensiunilor geopolitice

Creștere semnificativă a prețurilor la carburanți, în special la motorină, din cauza majorării cotațiilor bursiere și a tensiunilor geopolitice

Cotațiile bursiere în sectorul energetic determină o creștere tot mai mare a prețurilor la carburanți, cu motorina în prim-plan, potrivit constatărilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Valorile cotațiilor Platts sunt în creștere continuă, susținute de cererea ridicată la nivel global pentru produsele petroliere.

În doar trei zile, cotația Platts la motorină a înregistrat o creștere de peste 50$/tonă, adică o majorare de aproximativ 6% față de valoarea înregistrată la sfârșitul săptămânii precedente. Într-o perspectivă mai largă, prețul motorinei la bursele internaționale a crescut cu aproximativ 28% începând din luna iulie, în timp ce prețul benzinei a înregistrat o majorare de circa 19%.

Concomitent, cotația țițeiului Brent a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în ultimele zile, ajungând la peste 85$/baril, cu o majorare de peste 15% față de nivelul înregistrat acum o lună.

Printre factorii care influențează aceste majorări se numără și deciziile unor state importante de a reduce producția sau exportul de țiței în perioada următoare. Tensiunile geopolitice au avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra pieței de carburanți, în special bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina. Aceste evenimente au generat creșterea costurilor pentru asigurarea navelor care transportă produse petroliere în zona Mării Negre, inclusiv în portul Giurgiulești.

Având în vedere aceste evoluții, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețurile maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard pentru data de 03 august 2023. Astfel, prețul benzinei COR 95 va fi de 25,72 lei/litru, în creștere cu 11 bani, iar prețul motorinei standard va ajunge la 21,90 lei/litru, în creștere cu 25 de bani.

Aceste majorări semnificative ale prețurilor la carburanți pun presiune pe consumatorii din Republica Moldova și pe economie în general. Autoritățile monitorizează cu atenție evoluțiile din sectorul energetic și caută soluții pentru a gestiona această situație dificilă. În contextul global al creșterii prețurilor la energie, guvernul și alte instituții încearcă să găsească modalități de a asigura stabilitatea pieței energetice și de a proteja interesele cetățenilor și ale economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.