Creșterea consumului și preferințele moldovenilor se văd în cifre. Volumul creditelor nebancare a explodat

Soldul creditelor și împrumuturilor, inclusiv leasingul financiar, înregistrat de organizațiile de creditare nebancară (OCN) și asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în nouă luni ale anului curent, a însumat 12,0 mlrd lei (+1,6 mlrd lei). Ritmul este constant în creștere, față de anul 2020, care a fost afectat semnificativ de pandemie. În structura portofoliului de credite, 10,9 mlrd lei au fost oferite de sectorul OCN și peste 1 mlrd lei – de către AEÎ, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 1,4 mlrd lei, constituind aproximativ 13 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2021. Astfel, activele deținute de OCN au depășit suma de 11,7 mlrd lei (+12,35%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a alcătuit peste 1,2 mlrd lei (+10,41%).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,2 mlrd lei, fiind în creștere cu 14,81%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 397 mil. lei, majorându-se cu 10,88%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Rata creditelor neperformante în sectorul OCN la situația din 30.09.2021 a înregistrat o diminuare calitativă până la 14,1% față de 14,9%, nivel înregistrat la aceeași dată a anului precedent. Tendința similară de revigorare se atestă și în sectorul AEÎ, unde rata creditelor neperformante (mai mari de 90 zile) a constituit 6,6% la situația din trimestrul III 2021.

La 1 octombrie 2021, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 143 de entități cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, în descreștere cu 23 OCN. La aceeași dată, licențe pentru desfăşurarea activităţii profesioniste dețineau 226 de asociații, dintre care 162 – licenţă de categoria A, 64 – licenţă de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a depășit cifra de 468 mii de persoane, iar mărimea medie a unui împrumut a constituit aproximativ 25 mii lei.

#companii #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.