Creșterea consumului și preferințele moldovenilor se văd în cifre. Volumul creditelor nebancare a explodat

31 Dec. 2021, 11:06
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
31 Dec. 2021, 11:06 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Soldul creditelor și împrumuturilor, inclusiv leasingul financiar, înregistrat de organizațiile de creditare nebancară (OCN) și asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în nouă luni ale anului curent, a însumat 12,0 mlrd lei (+1,6 mlrd lei). Ritmul este constant în creștere, față de anul 2020, care a fost afectat semnificativ de pandemie. În structura portofoliului de credite, 10,9 mlrd lei au fost oferite de sectorul OCN și peste 1 mlrd lei – de către AEÎ, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 1,4 mlrd lei, constituind aproximativ 13 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2021. Astfel, activele deținute de OCN au depășit suma de 11,7 mlrd lei (+12,35%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a alcătuit peste 1,2 mlrd lei (+10,41%).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,2 mlrd lei, fiind în creștere cu 14,81%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 397 mil. lei, majorându-se cu 10,88%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Rata creditelor neperformante în sectorul OCN la situația din 30.09.2021 a înregistrat o diminuare calitativă până la 14,1% față de 14,9%, nivel înregistrat la aceeași dată a anului precedent. Tendința similară de revigorare se atestă și în sectorul AEÎ, unde rata creditelor neperformante (mai mari de 90 zile) a constituit 6,6% la situația din trimestrul III 2021.

La 1 octombrie 2021, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 143 de entități cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, în descreștere cu 23 OCN. La aceeași dată, licențe pentru desfăşurarea activităţii profesioniste dețineau 226 de asociații, dintre care 162 – licenţă de categoria A, 64 – licenţă de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a depășit cifra de 468 mii de persoane, iar mărimea medie a unui împrumut a constituit aproximativ 25 mii lei.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!