Creșterea consumului și preferințele moldovenilor se văd în cifre. Volumul creditelor nebancare a explodat

Soldul creditelor și împrumuturilor, inclusiv leasingul financiar, înregistrat de organizațiile de creditare nebancară (OCN) și asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în nouă luni ale anului curent, a însumat 12,0 mlrd lei (+1,6 mlrd lei). Ritmul este constant în creștere, față de anul 2020, care a fost afectat semnificativ de pandemie. În structura portofoliului de credite, 10,9 mlrd lei au fost oferite de sectorul OCN și peste 1 mlrd lei – de către AEÎ, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 1,4 mlrd lei, constituind aproximativ 13 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2021. Astfel, activele deținute de OCN au depășit suma de 11,7 mlrd lei (+12,35%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a alcătuit peste 1,2 mlrd lei (+10,41%).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,2 mlrd lei, fiind în creștere cu 14,81%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 397 mil. lei, majorându-se cu 10,88%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Rata creditelor neperformante în sectorul OCN la situația din 30.09.2021 a înregistrat o diminuare calitativă până la 14,1% față de 14,9%, nivel înregistrat la aceeași dată a anului precedent. Tendința similară de revigorare se atestă și în sectorul AEÎ, unde rata creditelor neperformante (mai mari de 90 zile) a constituit 6,6% la situația din trimestrul III 2021.

La 1 octombrie 2021, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 143 de entități cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, în descreștere cu 23 OCN. La aceeași dată, licențe pentru desfăşurarea activităţii profesioniste dețineau 226 de asociații, dintre care 162 – licenţă de categoria A, 64 – licenţă de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a depășit cifra de 468 mii de persoane, iar mărimea medie a unui împrumut a constituit aproximativ 25 mii lei.

#companii #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.