Creșterea consumului și preferințele moldovenilor se văd în cifre. Volumul creditelor nebancare a explodat

Soldul creditelor și împrumuturilor, inclusiv leasingul financiar, înregistrat de organizațiile de creditare nebancară (OCN) și asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în nouă luni ale anului curent, a însumat 12,0 mlrd lei (+1,6 mlrd lei). Ritmul este constant în creștere, față de anul 2020, care a fost afectat semnificativ de pandemie. În structura portofoliului de credite, 10,9 mlrd lei au fost oferite de sectorul OCN și peste 1 mlrd lei – de către AEÎ, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 1,4 mlrd lei, constituind aproximativ 13 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2021. Astfel, activele deținute de OCN au depășit suma de 11,7 mlrd lei (+12,35%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a alcătuit peste 1,2 mlrd lei (+10,41%).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,2 mlrd lei, fiind în creștere cu 14,81%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 397 mil. lei, majorându-se cu 10,88%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Rata creditelor neperformante în sectorul OCN la situația din 30.09.2021 a înregistrat o diminuare calitativă până la 14,1% față de 14,9%, nivel înregistrat la aceeași dată a anului precedent. Tendința similară de revigorare se atestă și în sectorul AEÎ, unde rata creditelor neperformante (mai mari de 90 zile) a constituit 6,6% la situația din trimestrul III 2021.

La 1 octombrie 2021, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 143 de entități cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, în descreștere cu 23 OCN. La aceeași dată, licențe pentru desfăşurarea activităţii profesioniste dețineau 226 de asociații, dintre care 162 – licenţă de categoria A, 64 – licenţă de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a depășit cifra de 468 mii de persoane, iar mărimea medie a unui împrumut a constituit aproximativ 25 mii lei.

#companii #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.