Creșterea economiei moldovenești! Care sunt ramurile care au prăbușit-o în primul trimestru

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru al anului 2024, Produsul Intern Brut (PIB) atingând 67,4 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de 1,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 1,4% comparativ cu trimestrul I 2023 și cu 2,5% față de trimestrul IV 2023.

Valoarea adăugată brută (VAB) totală pe economie, cu o pondere de 85,6% în formarea PIB, a crescut cu 3,4%, contribuind cu 2,9% la majorarea PIB. Sectorele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB sunt:

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: a crescut cu 40,1%, contribuind cu 1,2% la creșterea PIB.
Industria prelucrătoare: a înregistrat o creștere de 13,0%, contribuind cu 1,1% la PIB.
Informații și comunicații: au crescut cu 8,0%, contribuind cu 0,6% la PIB.

Cu toate acestea, anumite sectoare au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, printre care:

Transport și depozitare: a scăzut cu 20,2%, având o pondere de 4,5% și contribuind negativ cu 1,2% la PIB.
Tranzacții imobiliare: au scăzut cu 3,3%, contribuind negativ cu 0,3% la PIB.
Sănătate și asistență socială: au scăzut cu 3,1%, contribuind negativ cu 0,2% la PIB.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,4% în PIB, au influențat negativ evoluția economiei, scăzând cu 6,2% și contribuind la o reducere de 1,0% a PIB.

Din punct de vedere al utilizării, factorii pozitivi care au contribuit la creșterea PIB includ:

Exportul net de bunuri și servicii: a crescut cu 3,1%, datorită creșterii volumului exporturilor cu 1,0% și reducerii volumului importurilor cu 4,1%.
Consumul final al gospodăriilor populației: a crescut cu 1,6%, având o pondere de 85,0% în PIB.
Formarea brută de capital fix: a crescut cu 4,8%, contribuind cu 0,9% la PIB.

În schimb, consumul final al administrației publice a scăzut cu 7,0%, având un impact negativ de 1,4% asupra PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.