Creșterea economiei moldovenești! Care sunt ramurile care au prăbușit-o în primul trimestru

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru al anului 2024, Produsul Intern Brut (PIB) atingând 67,4 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de 1,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 1,4% comparativ cu trimestrul I 2023 și cu 2,5% față de trimestrul IV 2023.

Valoarea adăugată brută (VAB) totală pe economie, cu o pondere de 85,6% în formarea PIB, a crescut cu 3,4%, contribuind cu 2,9% la majorarea PIB. Sectorele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB sunt:

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: a crescut cu 40,1%, contribuind cu 1,2% la creșterea PIB.
Industria prelucrătoare: a înregistrat o creștere de 13,0%, contribuind cu 1,1% la PIB.
Informații și comunicații: au crescut cu 8,0%, contribuind cu 0,6% la PIB.

Cu toate acestea, anumite sectoare au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, printre care:

Transport și depozitare: a scăzut cu 20,2%, având o pondere de 4,5% și contribuind negativ cu 1,2% la PIB.
Tranzacții imobiliare: au scăzut cu 3,3%, contribuind negativ cu 0,3% la PIB.
Sănătate și asistență socială: au scăzut cu 3,1%, contribuind negativ cu 0,2% la PIB.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,4% în PIB, au influențat negativ evoluția economiei, scăzând cu 6,2% și contribuind la o reducere de 1,0% a PIB.

Din punct de vedere al utilizării, factorii pozitivi care au contribuit la creșterea PIB includ:

Exportul net de bunuri și servicii: a crescut cu 3,1%, datorită creșterii volumului exporturilor cu 1,0% și reducerii volumului importurilor cu 4,1%.
Consumul final al gospodăriilor populației: a crescut cu 1,6%, având o pondere de 85,0% în PIB.
Formarea brută de capital fix: a crescut cu 4,8%, contribuind cu 0,9% la PIB.

În schimb, consumul final al administrației publice a scăzut cu 7,0%, având un impact negativ de 1,4% asupra PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.