Creșterea economiei moldovenești! Care sunt ramurile care au prăbușit-o în primul trimestru

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru al anului 2024, Produsul Intern Brut (PIB) atingând 67,4 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de 1,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 1,4% comparativ cu trimestrul I 2023 și cu 2,5% față de trimestrul IV 2023.

Valoarea adăugată brută (VAB) totală pe economie, cu o pondere de 85,6% în formarea PIB, a crescut cu 3,4%, contribuind cu 2,9% la majorarea PIB. Sectorele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB sunt:

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: a crescut cu 40,1%, contribuind cu 1,2% la creșterea PIB.
Industria prelucrătoare: a înregistrat o creștere de 13,0%, contribuind cu 1,1% la PIB.
Informații și comunicații: au crescut cu 8,0%, contribuind cu 0,6% la PIB.

Cu toate acestea, anumite sectoare au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, printre care:

Transport și depozitare: a scăzut cu 20,2%, având o pondere de 4,5% și contribuind negativ cu 1,2% la PIB.
Tranzacții imobiliare: au scăzut cu 3,3%, contribuind negativ cu 0,3% la PIB.
Sănătate și asistență socială: au scăzut cu 3,1%, contribuind negativ cu 0,2% la PIB.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,4% în PIB, au influențat negativ evoluția economiei, scăzând cu 6,2% și contribuind la o reducere de 1,0% a PIB.

Din punct de vedere al utilizării, factorii pozitivi care au contribuit la creșterea PIB includ:

Exportul net de bunuri și servicii: a crescut cu 3,1%, datorită creșterii volumului exporturilor cu 1,0% și reducerii volumului importurilor cu 4,1%.
Consumul final al gospodăriilor populației: a crescut cu 1,6%, având o pondere de 85,0% în PIB.
Formarea brută de capital fix: a crescut cu 4,8%, contribuind cu 0,9% la PIB.

În schimb, consumul final al administrației publice a scăzut cu 7,0%, având un impact negativ de 1,4% asupra PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce trenurile de pasageri circulă rar, iar situația financiară a întreprinderii rămâne complicată, Calea Ferată din Moldova pare să fi descoperit o nouă direcție: turismul feroviar.

Potrivit companiei, Republica Moldova începe să fie promovată drept o destinație pentru călătorii liniștite și pitorești cu trenul, prin sate tradiționale, câmpuri și podgorii. Ideea este ca drumul cu trenul să devină nu doar un mijloc de transport, ci o experiență turistică autentică.

Un exemplu în acest sens a fost excursia organizată pe 6–7 martie 2026 pentru echipa unei companii din Cehia specializate în transport feroviar și turism. Oaspeții au vizitat gara feroviară și depourile CFM, unde au făcut cunoștință cu infrastructura feroviară din Republica Moldova, după care au pornit într-o călătorie pe șine prin mai multe regiuni ale țării.

Potrivit CFM, astfel de inițiative ar putea contribui la promovarea Republicii Moldova ca destinație pentru turismul feroviar, iar întreprinderea anunță că este deschisă pentru noi oferte în sezonul turistic estival.

Totuși, realitatea financiară a companiei rămâne mai puțin romantică decât peisajele văzute din tren. În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la aproximativ 450 de milioane de lei, chiar dacă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024.

Întreprinderea continuă însă să opereze pe pierdere. În primele șase luni ale anului 2025, CFM a înregistrat pierderi de 152,4 milioane de lei, ușor mai mici decât cele 156,1 milioane de lei din aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, dacă trenurile nu mai pot impresiona prin viteza sau frecvența curselor, ele ar putea deveni măcar o atracție turistică pentru cei curioși să descopere Moldova… în ritmul liniștit al șinelor CFM.