Creșterea economiei moldovenești! Care sunt ramurile care au prăbușit-o în primul trimestru

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru al anului 2024, Produsul Intern Brut (PIB) atingând 67,4 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de 1,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 1,4% comparativ cu trimestrul I 2023 și cu 2,5% față de trimestrul IV 2023.

Valoarea adăugată brută (VAB) totală pe economie, cu o pondere de 85,6% în formarea PIB, a crescut cu 3,4%, contribuind cu 2,9% la majorarea PIB. Sectorele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB sunt:

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: a crescut cu 40,1%, contribuind cu 1,2% la creșterea PIB.
Industria prelucrătoare: a înregistrat o creștere de 13,0%, contribuind cu 1,1% la PIB.
Informații și comunicații: au crescut cu 8,0%, contribuind cu 0,6% la PIB.

Cu toate acestea, anumite sectoare au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, printre care:

Transport și depozitare: a scăzut cu 20,2%, având o pondere de 4,5% și contribuind negativ cu 1,2% la PIB.
Tranzacții imobiliare: au scăzut cu 3,3%, contribuind negativ cu 0,3% la PIB.
Sănătate și asistență socială: au scăzut cu 3,1%, contribuind negativ cu 0,2% la PIB.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,4% în PIB, au influențat negativ evoluția economiei, scăzând cu 6,2% și contribuind la o reducere de 1,0% a PIB.

Din punct de vedere al utilizării, factorii pozitivi care au contribuit la creșterea PIB includ:

Exportul net de bunuri și servicii: a crescut cu 3,1%, datorită creșterii volumului exporturilor cu 1,0% și reducerii volumului importurilor cu 4,1%.
Consumul final al gospodăriilor populației: a crescut cu 1,6%, având o pondere de 85,0% în PIB.
Formarea brută de capital fix: a crescut cu 4,8%, contribuind cu 0,9% la PIB.

În schimb, consumul final al administrației publice a scăzut cu 7,0%, având un impact negativ de 1,4% asupra PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata creditelor neperformante (NPL) din sistemul bancar al Republicii Moldova a continuat să se îmbunătățească în 2024. Indicatorul a coborât 4,1%, față de 5,6% în 2023, arată cele mai noi date publicate de Banca Națională. Indicatorul a marcat o reducere de 1,4 puncte procentuale.

Deși evoluția generală este pozitivă, diferențele între ramurile economiei sunt semnificative, unele sectoare înregistrând presiuni majore în ceea ce privește capacitatea de plată.

Agricultura rămâne sectorul cu cele mai multe probleme, rata NPL urcând la 19,2%, față de 15,4% anul trecut – o creștere accelerată de 3,8 puncte procentuale, pe fondul unui an agricol dificil și al vulnerabilității persistente la șocuri climatice și financiare. Soldul total al creditelor în agricultură constituia 5,1 miliarde de lei.

Creșteri ale creditelor neperformante se observă și la persoanele fizice care practică activități independente (soldul creditelor era de 1,9 miliarde de lei), unde rata NPL a ajuns la 14,4%, în creștere cu 2,1 p.p., precum și în industria alimentară (soldul creditelor 4,5 miliarde de lei) și instituțiile subordonate UAT, unde indicatorii se deteriorează ușor.

Un alt domeniu care atrage atenția este industria productivă, care înregistrează un NPL ridicat, de 8,7%, dar relativ stabil față de anul trecut.

În schimb, câteva sectoare prezintă o îmbunătățire considerabilă. Industria energetică consemnează cea mai mare scădere a ratei creditelor neperformante, de la 12,1% la doar 0,4%, o reducere spectaculoasă de 11,7 puncte procentuale, în timp ce transporturile și telecomunicațiile scad de la 6,9% la 2,9%.

De asemenea, rata NPL se reduce în comerț, imobiliare și servicii, semnalând o stabilizare a riscurilor financiare în aceste domenii, chiar dacă nivelul absolut al portofoliilor rămâne ridicat în anumite ramuri.

BNM subliniază că scăderea ratei creditelor neperformante indică o calitate mai bună a portofoliilor bancare și o adaptare a debitorilor la noile condiții economice, însă avertizează că anumite sectoare – precum agricultura și activitățile independente – necesită monitorizare sporită, având în vedere vulnerabilitățile structurale și volatilitatea fluxurilor de venit.