Crime și caviar! Lumea subterană a businessului unui sportiv moldovean și a unui propagandist rus

01 Oct. 2024, 12:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Oct. 2024, 12:48 // Actual //  bani.md

Un sportiv moldovean, care ar fi luptat în tranșeele din Donețk, a intrat recent în afaceri cu un propagandist rus stabilit la Chișinău, conform unei investigații realizate de jurnaliștii de la RISE Moldova. Acesta a organizat lupte corp la corp în colaborare cu Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”, o personalitate notorie în crima organizată.

Propagandistul rus, pasionat de pescuit și caviar, a demarat o „afacere cu pește” la Moscova și a înregistrat ulterior mai multe companii în diverse țări europene, inclusiv în România. Aici, s-a asociat cu Rareș Mănescu, un fost coordonator de campanie al lui Mircea Geoană, actual candidat la președinția României.

Datele obținute de RISE Moldova relevă că Mănescu a fost implicat activ în pregătirea campaniei electorale a lui Geoană, care a demisionat recent din funcția de adjunct al secretarului general NATO. În aceeași perioadă, Mănescu a înființat o companie românească împreună cu Aleksei Kozlov, un propagandist pro-rus, cunoscut anterior sub pseudonimul Alex Krepchinsky.

Kozlov, care a promovat mesaje pro-Rusia în mediul online după invazia din 2014, a negat că ar fi asociat cu activități de propagandă. În ciuda refuzului său de a comenta, investigațiile sugerează că el și Krepchinsky sunt aceeași persoană.

În cadrul acestei afaceri, Kozlov a fondat Beluga Ventures SRL în România, avându-l pe Mănescu ca partener. De asemenea, a deschis o companie de comerț cu pește, Noida Group SRL, în Republica Moldova, unde are parteneriat cu Andrei Batin, un luptător moldovean cu legături în Donețk.

RISE Moldova a descoperit imagini cu Batin înarmați în regiunea Donețk, dar el a negat acuzațiile de implicare în lupte, afirmând că s-a ocupat de filmări pentru producții cinematografice. Totuși, reporterii au strâns dovezi solide care indică legături între Batin, Kozlov și Caramalac, sugerând o rețea complexă de afaceri și crime organizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.