Criptomoneda Ether a depășit pragul de 3.000 de dolari, pentru prima oară din aprilie 2022

Pentru prima dată din aprilie 2022, criptomoneda Ether a depășit miercuri pragul simbolic de 3.000 de dolari, scrie BFM TV. Cea de-a doua criptomonedă ca mărime din punct de vedere al capitalizării (peste 353 de miliarde de dolari) s-a bucurat de o creștere spectaculoasă în ultimele zile: 10% în ultima săptămână și 20% în ultima lună.

Criptomoneda beneficiază de un context favorabil, stimulat de apariția, la jumătatea lunii ianuarie, a ETF-urilor Bitcoin spot, produse financiare care democratizează achiziționarea de bitcoin. În timp ce SEC, autoritatea de reglementare a pieței bursiere americane, a aprobat 11 ETF-uri spot pe bitcoin, mai mulți analiști consideră că autoritatea va aproba și ETF-uri spot de ether în cursul acestui an.

Opt cereri au fost depuse la SEC în acest sens, în special de către Fidelity, Blackrock și, mai recent, Franklin Templeton. SEC ar trebui să se pronunțe asupra ETF-ului VanEck cel mai devreme pe 23 mai. Analistul Eric Balchunas de la Bloomberg consideră că există 70% șanse ca SEC să accepte ETF-uri ether până la 23 mai. Dacă autoritatea de reglementare din SUA aprobă acest prim ETF, există mari șanse ca și alte cereri să fie aprobate în același timp. La rândul său, Standard Chartered preconizează un ether de peste 4.000 de dolari dacă SEC aprobă ETF-ul.

Un ETF (sau Exchange Traded Fund) este un fond indexat tranzacționat la bursă care urmărește un indice bursier (sau unul sau mai multe active financiare sau fizice, cum ar fi aurul) prin replicarea creșterii și scăderii cursului acelui indice (sau al acelor active).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#etherium #crypto #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.