Criptomoneda Ether a depășit pragul de 3.000 de dolari, pentru prima oară din aprilie 2022

Pentru prima dată din aprilie 2022, criptomoneda Ether a depășit miercuri pragul simbolic de 3.000 de dolari, scrie BFM TV. Cea de-a doua criptomonedă ca mărime din punct de vedere al capitalizării (peste 353 de miliarde de dolari) s-a bucurat de o creștere spectaculoasă în ultimele zile: 10% în ultima săptămână și 20% în ultima lună.

Criptomoneda beneficiază de un context favorabil, stimulat de apariția, la jumătatea lunii ianuarie, a ETF-urilor Bitcoin spot, produse financiare care democratizează achiziționarea de bitcoin. În timp ce SEC, autoritatea de reglementare a pieței bursiere americane, a aprobat 11 ETF-uri spot pe bitcoin, mai mulți analiști consideră că autoritatea va aproba și ETF-uri spot de ether în cursul acestui an.

Opt cereri au fost depuse la SEC în acest sens, în special de către Fidelity, Blackrock și, mai recent, Franklin Templeton. SEC ar trebui să se pronunțe asupra ETF-ului VanEck cel mai devreme pe 23 mai. Analistul Eric Balchunas de la Bloomberg consideră că există 70% șanse ca SEC să accepte ETF-uri ether până la 23 mai. Dacă autoritatea de reglementare din SUA aprobă acest prim ETF, există mari șanse ca și alte cereri să fie aprobate în același timp. La rândul său, Standard Chartered preconizează un ether de peste 4.000 de dolari dacă SEC aprobă ETF-ul.

Un ETF (sau Exchange Traded Fund) este un fond indexat tranzacționat la bursă care urmărește un indice bursier (sau unul sau mai multe active financiare sau fizice, cum ar fi aurul) prin replicarea creșterii și scăderii cursului acelui indice (sau al acelor active).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#etherium #crypto #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.