Criză de petrol în Europa de Est: Ungaria vrea să scoată 250 000 de tone din rezervele strategice

17 Feb. 2026, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Feb. 2026, 13:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 12:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 12:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Clătitele sunt cel mai ieftin de preparat în Etiopia și cel mai scump în Coreea de Sud, arată un studiu al companiei de consultanță Strategy Partners, realizat în ajunul Masleniței. Rusia și Belarus se situează la mijlocul clasamentului.

Experții, citați de RBK, au calculat cât îl costă pe un turist prepararea unei clătite în diferite țări, pornind de la prețul unui set standard de ingrediente: 500 ml de lapte, 3 ouă, 200 g de făină, 30 g de zahăr, 30 g de unt și 2 g de sare.

Potrivit analizei, cele mai accesibile ingrediente sunt în Etiopia, aproximativ 1 leu moldovenesc pentru o clătită (4,8 ruble). Urmează: Egipt — circa 1,05 lei (5 ruble), Uzbekistan — aproximativ 1,13 lei (5,4 ruble), India — circa 1,21 lei (5,8 ruble) și Tadjikistan — aproximativ 1,23 lei (5,9 ruble). La polul opus se află Coreea de Sud, unde o clătită ajunge la circa 3,81 lei (18,3 ruble).

Topul celor mai scumpe continuă cu: Armenia — aproximativ 2,54 lei (12,2 ruble), China — circa 2,04 lei (9,8 ruble), Republica Moldova — aproximativ 1,94 lei (9,3 ruble),
Azerbaidjan — circa 1,84 lei (8,8 ruble), Rusia ocupă locul șase, cu aproximativ 1,82 lei per clătită (8,7 ruble), iar Belarus locul șapte — circa 1,27 lei (6,1 ruble).

Diferențele mari între țări sunt explicate prin mai mulți factori, spune Roman Samoilov, șef de proiect în cadrul Strategy Partners. În primul rând, contează nivelul veniturilor și prețurile generale din economie. În statele cu putere de cumpărare ridicată — precum Coreea de Sud — costurile cu munca, logistica și energia sunt mai mari, ceea ce se reflectă în prețurile alimentelor.

În țările cu venituri mai mici (Etiopia, Egipt, Uzbekistan), produsele de bază sunt mai ieftine nominal, însă ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetul populației este mai mare.

Un alt factor este reglementarea de stat. În Belarus, Rusia și Uzbekistan există mecanisme de control al prețurilor pentru produse social importante, ceea ce menține costurile relativ stabile.

Nu în ultimul rând, ingredientele sunt mai ieftine în țările cu sector dezvoltat de creștere a bovinelor de lapte și producție de cereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!