Criză energetică! Cum ajută România Republica Moldova. Supraimpozitează cu 100% profitul exportatorilor

Primele licitații de alocare de capacitate de interconexiune pentru operațiuni comerciale transfrontaliere cu energie electrică între România și Republica Moldova vor fi organizate la jumătatea lunii.

Rămâne de văzut cât interes va exista din partea participanților la piața din România pentru aceste licitații, după ce Guvernul de la București a impus suprataxarea cu 100% a profiturilor rezultate din tranzacții de export de energie.

e la 1 septembrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a dublat tariful reglementat aplicat Transelectrica tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.

Securitatea aprovizionării cu energie a Republicii Moldova la iarnă stă sub semnul întrebării din mai multe cauze, una dintre ele fiind intenția Ucrainei de a interzice exporturike de energie electrică către țările vecine. Kievul se așteaptă să fie nevoit să ia măsuri de raționalizare a consumului iarna aceasta, din cauza opririi producției la centrala nucleară de 6.000 MW de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ca urmare a preluării controlului asupra acesteia de către trupele ruse de ocupație.

Alimentarea cu electricitate a Basarabiei depinde covârșitor de centrala pe gaze de 2.500 MW Cuciurgani din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, dependentă la rândul său de livrările Gazprom, la rândul lor sub semnul întrebării. Dependența de Cuciurgani a fost redusă după ce, alături de Ucraina, Moldova s-a desprins energetic anul acesta de spațiul ex-sovietic, cele două țări sincronizându-și sistemele energetice de cel al Europei occidentale, ceea ce a stimulat și importurile de energie din Ucraina.

În data de 30 septembrie, Republica Moldova a semnat un contract pentru 67% cu MGRES la preţul de 62,5 USD/MWh, pentru luna octombrie față de 59,9 USD.

Pentru 30% din achiziție a fost încheiat un contract cu compania Energoatom, la prețul de 77 USD/MWh, pentru perioada 1-15 octombrie. Pentru 3% din achiziție (balansarea consumului de vârf) a fost încheiat un contract cu Ukrhydroenergo, la prețul de 132 USD/MWh, pentru perioada 1-15 octombrie.

Prețul mediu ponderat pentru luna august este de 68,9 USD/MWh.

#Cuciurgan #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.