Criză în sistemul educațional: Numărul profesorilor tineri scade dramatic, iar vârsta medie a cadrelor didactice crește

În ultimii zece ani, numărul profesorilor sub 30 de ani s-a înjumătățit, în timp ce procentul celor peste 60 de ani crește cu 4% la fiecare cinci ani, conform expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 4 octombrie 2024, economistul a atras atenția asupra problemelor din sistemul educațional din Republica Moldova, subliniind că povara educației revine în mare parte femeilor.

Pe de altă parte, numărul educatorilor din învățământul preșcolar a crescut, însă calitatea studiilor acestora a scăzut. Dacă anterior unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi, unul din trei nu are.

Cu 91.000 de angajați, învățământul este a doua ramură ca număr de salariați, după comerțul cu ridicata. În raioanele precum Cantemir și Telenești, profesorii reprezintă aproape 30% din populația angajată, în timp ce în municipiul Chișinău și Bălți ponderea acestora este sub 10%.

Vârsta medie a profesorilor din învățământul primar și secundar a crescut constant, iar în 2024 se așteaptă ca aceasta să atingă 50 de ani. Tinerii profesori reprezintă doar 7,7% din totalul cadrelor didactice, în timp ce profesorii de peste 60 de ani au ajuns la 21,7%.

În ciuda creșterii salariilor din educație, acestea rămân cu 17%-20% sub media națională. În 2024, salariul mediu al unui angajat din educație este estimat la 11.726 lei lunar, în timp ce salariul mediu pe economie este de 14.300 lei.

Veaceslav Ioniță a subliniat că problema principală a lipsei profesorilor și a îmbătrânirii acestora nu este doar legată de salarizare, ci implică factori mai profund înrădăcinați în sistemul educațional și în politicile de angajare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invatamint #invatatori #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.