Criza nu-i sperie pe moldoveni. Se împrumută într-o veselie de la bănci. Creditele noi s-au majorat cu peste 40%

În luna decembrie 2021, creditele noi acordate au constituit 4,7 miliarde de lei, în creștere cu 41,4% față de luna decembrie 2020, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele BNM relevă că 73,5% din creditele acordate reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3,4 miliarde de lei (+31,7% față de luna precedentă și +46,7% față de decembrie 2020). Totodată, 24,4% reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 1 148,9 milioane lei (-2,1% față de luna precedentă și +31,7% față de decembrie 2020).

Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 48,8 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 33,4 la sută din totalul creditelor. În ceea ce privește rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională, acesta a constituit 8,84 la sută, la cele în valută – 3,93 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,21 la sută.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna decembrie 2021, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,4 la sută și a constituit 1,3 miliarde de lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,8 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (60,5 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 10,36 la sută (+0,98 p.p. comparativ cu luna precedentă și +3,59 p.p. comparativ cu decembrie 2020).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,55 p.p față de luna precedentă și cu 0,90 p.p. față de decembrie 2020.

De menționat că 96,9% din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,7 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 9,28 la sută (persoanelor juridice – cu 8,35%, persoanelor care practică activitate – cu 10,92 la sută, iar persoanelor fizice – cu 10,42 la sută).

#consum #imobiliare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.