Criza nu-i sperie pe moldoveni. Se împrumută într-o veselie de la bănci. Creditele noi s-au majorat cu peste 40%

În luna decembrie 2021, creditele noi acordate au constituit 4,7 miliarde de lei, în creștere cu 41,4% față de luna decembrie 2020, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele BNM relevă că 73,5% din creditele acordate reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3,4 miliarde de lei (+31,7% față de luna precedentă și +46,7% față de decembrie 2020). Totodată, 24,4% reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 1 148,9 milioane lei (-2,1% față de luna precedentă și +31,7% față de decembrie 2020).

Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 48,8 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 33,4 la sută din totalul creditelor. În ceea ce privește rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională, acesta a constituit 8,84 la sută, la cele în valută – 3,93 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,21 la sută.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna decembrie 2021, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,4 la sută și a constituit 1,3 miliarde de lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,8 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (60,5 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 10,36 la sută (+0,98 p.p. comparativ cu luna precedentă și +3,59 p.p. comparativ cu decembrie 2020).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,55 p.p față de luna precedentă și cu 0,90 p.p. față de decembrie 2020.

De menționat că 96,9% din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,7 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 9,28 la sută (persoanelor juridice – cu 8,35%, persoanelor care practică activitate – cu 10,92 la sută, iar persoanelor fizice – cu 10,42 la sută).

#consum #imobiliare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.

#milioane #salarii #BNM