Criză pe piața cerealelor! Orzul s-a dus! Nu mai există marfă pentru export

Orzul, cultura-vedetă a sezonului agricol 2025–2026, a surprins piața printr-un fenomen fără precedent: prețul său a depășit prețul grâului. Deși a fost unul dintre cele mai profitabile produse pentru fermieri, ciclul comercial s-a încheiat neobișnuit de devreme. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, exporturile de orz practic s-au finalizat până la începutul lunii octombrie, deoarece întreaga cantitate disponibilă a fost deja vândută. Interesul cumpărătorilor a scăzut brusc, iar piața a rămas fără marfă în condițiile în care orzul este exportat în mod obișnuit în loturi mari, prin barje, pentru care este nevoie de minimum 1 500 de tone per transport. În prezent, colectarea unui asemenea volum a devenit dificilă din cauza ofertei reduse.

În luna octombrie 2025 s-au exportat doar 1 818 tone de orz – cel mai mic volum de export pentru această lună din ultimii cinci ani. Prețul mediu de export a fost de 3,52 lei/kg, similar cu cel al grâului, după ce în septembrie orzul se tranzacționa cu 3,61 lei/kg. Deși piața și-a pierdut ritmul spre finalul perioadei de comercializare, fermierii au avut parte de unul dintre cei mai buni ani din punct de vedere al prețurilor. În primele patru luni ale sezonului (iulie–octombrie), prețul mediu al orzului a fost de 3,50 lei/kg, cu 0,40–0,50 lei/kg mai mare decât în sezonul trecut și cu 0,50–0,75 lei/kg peste nivelul din 2023”, susține Rija.

În perioada iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 109 690 de tone de orz, o ușoară creștere față de sezonul precedent, când s-au exportat 101 459 tone. Volumele se înscriu în același interval raportat în ultimii ani, între 110 000 și 115 000 de tone. Diferența majoră vine însă din preț, care a generat încasări record: 383,88 milioane de lei, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii patru ani.

Exporturile au fost dominate de trei companii care au realizat împreună aproape 80% din fluxul total: „RUSAGRO-PRIM” SRL cu 42 040 tone (38%), „OROM-IMEXPO” SRL cu 25 390 tone (23%) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL cu 20 599 tone (19%). Concentrarea exporturilor reflectă natura specifică a pieței orzului, o cultură sezonieră cu cerere volatilă și logistică complexă, operată eficient doar de companii mari, capabile să gestioneze volume consistente și transporturi navale”, a mai punctat Rija.

Între 1 iulie și 31 octombrie 2025, Cipru și Liban au devenit principalele piețe de desfacere pentru orzul moldovenesc. Cipru a importat 50 161 de tone la un preț mediu de 3,61 lei/kg, iar Libanul 18 500 de tone, la un preț ușor mai ridicat, de 3,62 lei/kg. Împreună, cele două state au absorbit peste 60% din exporturile Moldovei din această perioadă, contribuind decisiv la rezultatele financiare excepționale ale sezonului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #Cereale #export #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.