Criza resurselor umane în administrația publică: priorități în calea integrării europene

11 Mart. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2024, 11:00 // Actual //  bani.md

Într-un context de schimbări geopolitice rapide și de tensiuni crescânde între Rusia și Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a-și consolida eforturile de integrare europeană. În lumina deschiderii negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, reforma administrației publice și revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar au devenit chestiuni critice pentru viitorul țării, se arată în studiul „Criza Resurselor Umane și Sistemul de Salarizare în Cadrul Autorităților Publice Centrale și Locale în Republica Moldova”, realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Fundației Soros Moldova.

Republica Moldova, situată la granița estică a Europei, se confruntă cu multiple provocări pe plan intern și extern. În timp ce tensiunile geopolitice cresc, oportunitatea aderării la Uniunea Europeană oferă o cale pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. Cu toate acestea, pentru a profita de această oportunitate, Moldova trebuie să abordeze problemele profunde din cadrul administrației sale publice.

În prezent, administrația publică locală și centrală din Moldova se confruntă cu provocări legate de  expertiză, competență și eficiență. Deși există profesioniști în cadrul administrației, sistemele sunt adesea incoerente și ineficiente. Acest lucru pune în pericol capacitatea Moldovei să negocieze aderarea la Uniunea Europeană și să administreze statul în mod eficient.

Una dintre prioritățile imediate este reforma sistemului de salarizare în administrația publică. În prezent, sistemul este complex, inechitabil și demotivant pentru angajați. O reformă salarială centralizată este necesară pentru a asigura competitivitatea și corectitudinea salariilor, simplificând, în același timp, sistemul și făcându-l mai transparent.

„Comparând nivelul de salarizare mediu în Moldova și țările Uniunii Europene, se atestă o diferență substanțială, care urmează să fie depășită prin politici care vor stimula creșterea economică. Mai mult decât atât, în Republica Moldova este înregistrată o diferență substanțială de 29% în nivelul de salarizare în sectorul public și cel privat, ceea ce duce la probleme serioase în reținerea personalului calificat în funcții publice și erodează din corpul deja insuficient de funcționari publici”, susțin autorii studiului.

Reforma salarială în sectorul bugetar trebuie să fie însoțită de măsuri menite să abordeze criza resurselor umane din administrația publică. Fluctuația personalului, lipsa de stabilitate și oportunități de promovare bazate pe merit sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă administrația publică în prezent.

Îmbunătățirea sistemului de gestionare a resurselor umane este esențială pentru a asigura un serviciu public de calitate și pentru a încuraja angajarea și reținerea personalului calificat. Aceasta implică extinderea competențelor secretarilor generali în ministere în domeniul managementului resurselor umane și limitarea puterii decizionale a miniștrilor în acest domeniu.

Mai mult decât atât, autorii studiului susțin că este crucial să se promoveze o cultură organizațională care să stimuleze inovația și excelența. Birocrația excesivă și stilurile de conducere autoritare trebuie să facă loc unei abordări mai participative și orientate spre rezultate.

„Atractivitatea funcției publice este insuficientă, numărul candidaților pe poziții noi în serviciul public este foarte mic, la fel ca și eficiența recrutării. Atragerea, recrutarea și menținerea personalului și a profesioniștilor competenți în serviciul public este o provocare majoră. Oportunitățile de promovare bazate pe merit în funcția publică nu sunt suficiente. Sistemul de promovare și creștere profesională este rigid, lăsat, în mare parte, la discreția șefilor ierarhic superior”, mai constată autorii studiului.

În final, Republica Moldova trebuie să-și consolideze eforturile de reformă administrativă și salarizare în sectorul bugetar pentru a-și asigura viitorul european. Aceste reforme sunt nu numai esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană, ci și pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a țării. Prin consolidarea administrației publice și îmbunătățirea condițiilor de muncă, Moldova poate construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii săi.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!