Crizele, care au afectat Moldova, transformate în oportunități cu suportul Uniunii Europene

Republica Moldova a trecut prin doi ani de provocări complexe și dificile, testând capacitatea țării de a gestiona crize într-un mediu volatil. Una dintre cele mai semnificative a fost criza energetică, care a avut un impact considerabil asupra economiei și populației țării. Pe fondul unei inflații medii de aproximativ 30%, Moldova a experimentat o stagflație în 2022. Adițional, gestionarea unui număr semnificativ de refugiați, ca urmare a războiului din Ucraina, a creat o amenințare umanitară majoră, punând presiune asupra resurselor și capacităților țării.

De asemenea, Moldova s-a confruntat cu probleme de securitate, cum ar fi încălcarea spațiului său aerian și acțiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice și război informațional. Acestea au adus incertitudine și au testat capacitatea țării de a menține stabilitatea și siguranța, constată Victoria Olari Expertă asociată, IPIS în analiza „Solidaritatea europeană. Transformând crizele în oportunități”.

Cu toate acestea, după cum spune Victoria Olari, Republica Moldova a răspuns hotărât și a avut succes în agenda sa de apropiere de Uniunea Europeană (UE), beneficiind de sprijinul partenerilor europeni. UE a acordat Moldovei un sprijin semnificativ în gestionarea acestor crize multiple, cu o asistență financiară de 1,2 miliarde de euro, începând din toamna anului 2021. Acest sprijin a acoperit aspecte esențiale, inclusiv asistență umanitară pentru a ameliora impactul crizei asupra populației, sprijin în cadrul Mecanismului Uniunii pentru Protecția Civilă, care a consolidat capacitatea Moldovei de a face față situațiilor de urgență, și sprijin pentru consolidarea stabilității financiare și gestionarea disfuncțiilor din economie.

Un aspect important al sprijinului UE a fost asistența financiară pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la gaze asupra populației vulnerabile, precum și sprijinul pentru refugiați. Acest sprijin bugetar a contribuit la atenuarea presiunii economice și la abordarea provocărilor generate de criza energetică. UE a sprijinit și Moldova prin programe bilaterale și regionale, inclusiv în domeniul dezvoltării economice și conectivității. Uniunea Europeană a promovat proiecte care vizează creșterea producției de energie electrică, promovarea surselor de energie regenerabilă și eficiența energetică.

„Moldova a fost, de asemenea, inclusă în platforma comună de participare pentru garantarea furnizării de gaze pentru Europa. Aceasta a avut rolul de a consolida securitatea energetică a țării și de a reduce dependența de Rusia. Moldova a fost integrată în „Solidarity Lanes” pentru a facilita exporturile de cereale ale Ucrainei către UE și pentru a obține finanțare pentru reconstrucția infrastructurii drumurilor și căilor ferate. UE a susținut Moldova în tranziția la ecartamentul feroviar european și a facilitat aderarea la Mecanismul European de Interconectare”, susține autoare analizei.

Mai multe programe au fost lansate pentru a sprijini dezvoltarea economică și pentru a intensifica cooperarea în domeniul securității, cum ar fi Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova pentru a ajuta țara să gestioneze situații de criză și amenințări hibride. Prin solidaritate europeană, Moldova a primit sprijin considerabil pentru a face față provocărilor multiple.

În concluzie, Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă, dar sprijinul ferm al UE a permis țării să gestioneze cu succes aceste crize multiple. Uniunea Europeană a oferit asistență financiară, asistență umanitară și sprijin pentru dezvoltarea economică și securitatea energetică.

Moldova a reușit să transforme aceste provocări în oportunități pentru dezvoltare. Este adevărat că în fața crizelor majore, adesea apar oportunități semnificative. Atunci când o țară se confruntă cu crize precum criza energetică, dificultățile economice sau umanitare, aceste momente aduc adesea nevoia stringentă de a găsi soluții rapide și inovatoare. Cum a demonstrat practica, crizele pot accelera reformele și schimbările structurale care, în condiții normale, ar dura mai mult timp sau ar întâmpina opoziție. În plus, crizele oferă adesea șansa de a reevalua prioritățile, de a investi în sectoarele cu potențial de creștere durabilă și de a promova inovația. Asistența UE acordată Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienței sale în fața provocărilor multiple, reprezintă o oportunitate extraordinară în acest sens. Solidaritatea europeană este o dovadă a sprijinului constant și a parteneriatului autentic pe care UE și Republica Moldova le împărtășesc, pentru a construi un viitor mai prosper și mai sigur pentru toți cetățenii moldoveni.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.