Croaţia ar putea adopta EURO până în 2023: Va fi un mare avantaj

Croaţia este în grafic pentru a adopta euro până în 2023, atât timp cât îndeplineşte criteriile stabilite de Comisia Europeană, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi responsabil pentru afaceri comerciale. La moment, moneda națională în Croația este kuna croată (HRK), totuși, în multe locuri se acceptă și euro.

„Euro va fi un mare avantaj pentru Croaţia, aşa cum este acum pentru Europa, dar nimeni nu ar trebui să se folosească de adoptarea euro pentru a majora preţurile. Aceste evoluţii trebuie monitorizate şi gestionate cu atenţie”, se arată într-un mesaj al oficialului european postat pe Twitter.

Luni, la o conferinţă desfăşurată la Zagreb, Dombrovskis a avertizat Croaţia că ar trebui să fie precaută privind efectele pandemiei asupra economiei, în special gradul redus de vaccinare, care ar putea determina autorităţile să adopte noi restricţii, deşi ritmul redresării economiei croate este bun

Croaţia va putea introduce euro doar după îndeplinirea tuturor criteriilor de convergenţă. Dacă acestea sunt îndeplinite în 2022, Consiliul UE va decide dacă statul va adera la euro de la 1 ianuarie 2023, a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.

Şi guvernatorul Băncii Centrale a Croaţiei, Boris Vujcic, declara recent că Zagrebul ar putea îndeplini, mai repede decât se estima, toate criteriile pentru aderarea la zona euro, chiar dacă preconizează în continuare să adopte moneda unică la 1 ianuarie 2023, scrie Agerpres.

Suspendarea temporară a limitei de deficit pentru statele membre ale Uniunii Europene, din cauza pandemiei de coronavirus, ar trebui să ajute Croaţia să bifeze, mai repede decât s-a estimat, o condiţie cheie pentru a deveni ţară membră a zonei euro, a apreciat Boris Vujcic.

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei.

„Avem o situaţie în acest an în care Comisia Europeană a suspendat procedurile de deficit excesiv pentru toate statele membre. În acest context, trebuie să ne gândim la data de aderare la zona euro a Croaţiei”, a spus Boris Vujcic, la o reuniune a guvernatorilor băncilor centrale.

Nu există semnale „în acest moment” că procedura de deficit excesiv va fi introdusă pentru Croaţia, a mai spus Boris Vujcic.

Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.

La mijlocul anului trecut, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.

Bulgaria şi Croaţia vor trebui să stea cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

#croatia #zona euro #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața asigurărilor a continuat să crească în 2025, însă profitabilitatea companiilor s-a comprimat pe fondul majorării despăgubirilor și al creșterii mai rapide a cheltuielilor.

Potrivit datelor statistice, asigurătorii au încasat prime brute subscrise în valoare de 3,35 miliarde lei, în creștere cu 3,1% față de anul 2024. În același timp, despăgubirile și indemnizațiile de asigurare plătite au crescut mult mai rapid, cu 16,3%, ajungând la 1,49 miliarde lei.

Creșterea primelor a fost susținută în special de segmentul asigurărilor de bunuri, inclusiv incendii și calamități naturale, care a înregistrat un avans de 21%. De asemenea, asigurările CASCO au crescut cu 14,2%, iar asigurările de sănătate cu 6,4%. În schimb, segmentul dominant al asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) a scăzut cu 4,6%, până la 1,6 miliarde lei.

Pe partea de despăgubiri, cele mai mari creșteri s-au înregistrat la RCA, unde plățile au urcat cu 26,1%, precum și la asigurările de viață, în creștere cu 25,9%. În contrast, despăgubirile pentru asigurările de bunuri au scăzut semnificativ, cu 41,9%.

Pe plan financiar, veniturile totale ale companiilor de asigurări au crescut modest, cu 1,1%, până la 5,73 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au avansat mult mai rapid, cu 6,2% și a ajuns la 5,64 miliarde lei.

Această evoluție a dus la o diminuare drastică a profitului înainte de impozitare, care a coborât la doar 83,1 milioane lei, de peste patru ori mai mic decât în anul precedent.