Cu o mână dă și cu alta ia! Agenția de Mediu s-a răzgândit și suspendă avizele pentru companiile de export a cerealelor

La etapa actuală, Moldova se confruntă cu obstacole în valorificarea potențialului economic al râurilor Prut și Nistru. Agenția de Mediu s-a răzgândit peste noapte și a suspendat avizul pentru o companie de export a cerealelor, în contextul creșterii costurilor mari de transport pe cale terestră și a încercărilor fermierilor de a-și livra recoltele prin cheiurile de pe râul Prut.

Limitele rezervației Prutul de Jos au fost stabilite în detrimentul dezvoltării economice și sociale a statului și există suspiciunea că aceste limite protejează un port privat, iar acest lucru împiedică Moldova să-și dezvolte o infrastructură portuară la nivel de stat într-un mod competitiv.

În acest context, Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului înconjurător. Compania ExpoPrut, de exemplu, a primit aviz, dar MoldSilva a solicitat suspendarea acestuia. La fel, compania Vas International Plus a fost somată să înapoieze avizul, deși a obținut toate documentele necesare.

Pentru a putea livra cereale din cheiurile de pe râul Prut, companiile trebuie să obțină avize de la mai multe instituții, printre care Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Agenția Navală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Apele Moldovei și MoldSilva. Acest proces de avizare implică prezentarea unui set complex de documente, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

În intenția de a proteja mediul, prin restricționarea transportului naval în Republica Moldova, se ajunge la un efect mai dăunător – suprasolicitarea transportului rutier, care conduce la emisii de poluanți sub formă de gaze de eșapament, deteriorarea drumurilor și impact negativ asupra sănătății publice, nemaivorbind de faptul că este mai scump de 3 ori. În plus, agenții economici care totuși reușesc să utilizeze transportul naval se văd nevoiți să apeleze la serviciile porturilor private, care sunt și ele semnificativ mai costisitoare comparativ cu tarifele porturilor de stat.

Astfel, decizia recentă a Agenției de Mediu de a suspenda avizele pentru companiile de export a cerealelor în Moldova pune în evidență dilema între protejarea mediului și stimularea dezvoltării economice. Este esențial să se găsească soluții echilibrate care să permită utilizarea eficientă a resurselor naturale, în timp ce se promovează o creștere economică sustenabilă.

Autoritățile trebuie să analizeze în profunzime impactul deciziilor lor asupra pentru a asigura un echilibru optim între aceste interese divergente.

Concluzionând, este imperativ ca Moldova să abordeze cu fermitate și eficiență problema dificultăților în utilizarea cheiurilor de pe râul Prut. Cu noul sezon agricol 2024-2025, este esențial să se elimine orice obstacol care împiedică agenții economici să valorifice potențialul fluvial al țării. Timpul este crucial, iar soluțiile trebuie implementate fără întârziere pentru a asigura ca în noul sezon Moldova să beneficieze pe deplin de resursele sale naturale și de oportunitățile economice asociate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chei #Prut #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.