Cu o mână dă și cu alta ia! Agenția de Mediu s-a răzgândit și suspendă avizele pentru companiile de export a cerealelor

La etapa actuală, Moldova se confruntă cu obstacole în valorificarea potențialului economic al râurilor Prut și Nistru. Agenția de Mediu s-a răzgândit peste noapte și a suspendat avizul pentru o companie de export a cerealelor, în contextul creșterii costurilor mari de transport pe cale terestră și a încercărilor fermierilor de a-și livra recoltele prin cheiurile de pe râul Prut.

Limitele rezervației Prutul de Jos au fost stabilite în detrimentul dezvoltării economice și sociale a statului și există suspiciunea că aceste limite protejează un port privat, iar acest lucru împiedică Moldova să-și dezvolte o infrastructură portuară la nivel de stat într-un mod competitiv.

În acest context, Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului înconjurător. Compania ExpoPrut, de exemplu, a primit aviz, dar MoldSilva a solicitat suspendarea acestuia. La fel, compania Vas International Plus a fost somată să înapoieze avizul, deși a obținut toate documentele necesare.

Pentru a putea livra cereale din cheiurile de pe râul Prut, companiile trebuie să obțină avize de la mai multe instituții, printre care Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Agenția Navală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Apele Moldovei și MoldSilva. Acest proces de avizare implică prezentarea unui set complex de documente, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

În intenția de a proteja mediul, prin restricționarea transportului naval în Republica Moldova, se ajunge la un efect mai dăunător – suprasolicitarea transportului rutier, care conduce la emisii de poluanți sub formă de gaze de eșapament, deteriorarea drumurilor și impact negativ asupra sănătății publice, nemaivorbind de faptul că este mai scump de 3 ori. În plus, agenții economici care totuși reușesc să utilizeze transportul naval se văd nevoiți să apeleze la serviciile porturilor private, care sunt și ele semnificativ mai costisitoare comparativ cu tarifele porturilor de stat.

Astfel, decizia recentă a Agenției de Mediu de a suspenda avizele pentru companiile de export a cerealelor în Moldova pune în evidență dilema între protejarea mediului și stimularea dezvoltării economice. Este esențial să se găsească soluții echilibrate care să permită utilizarea eficientă a resurselor naturale, în timp ce se promovează o creștere economică sustenabilă.

Autoritățile trebuie să analizeze în profunzime impactul deciziilor lor asupra pentru a asigura un echilibru optim între aceste interese divergente.

Concluzionând, este imperativ ca Moldova să abordeze cu fermitate și eficiență problema dificultăților în utilizarea cheiurilor de pe râul Prut. Cu noul sezon agricol 2024-2025, este esențial să se elimine orice obstacol care împiedică agenții economici să valorifice potențialul fluvial al țării. Timpul este crucial, iar soluțiile trebuie implementate fără întârziere pentru a asigura ca în noul sezon Moldova să beneficieze pe deplin de resursele sale naturale și de oportunitățile economice asociate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chei #Prut #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.