Cu o mână dă și cu alta ia! Agenția de Mediu s-a răzgândit și suspendă avizele pentru companiile de export a cerealelor

La etapa actuală, Moldova se confruntă cu obstacole în valorificarea potențialului economic al râurilor Prut și Nistru. Agenția de Mediu s-a răzgândit peste noapte și a suspendat avizul pentru o companie de export a cerealelor, în contextul creșterii costurilor mari de transport pe cale terestră și a încercărilor fermierilor de a-și livra recoltele prin cheiurile de pe râul Prut.

Limitele rezervației Prutul de Jos au fost stabilite în detrimentul dezvoltării economice și sociale a statului și există suspiciunea că aceste limite protejează un port privat, iar acest lucru împiedică Moldova să-și dezvolte o infrastructură portuară la nivel de stat într-un mod competitiv.

În acest context, Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului înconjurător. Compania ExpoPrut, de exemplu, a primit aviz, dar MoldSilva a solicitat suspendarea acestuia. La fel, compania Vas International Plus a fost somată să înapoieze avizul, deși a obținut toate documentele necesare.

Pentru a putea livra cereale din cheiurile de pe râul Prut, companiile trebuie să obțină avize de la mai multe instituții, printre care Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Agenția Navală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Apele Moldovei și MoldSilva. Acest proces de avizare implică prezentarea unui set complex de documente, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

În intenția de a proteja mediul, prin restricționarea transportului naval în Republica Moldova, se ajunge la un efect mai dăunător – suprasolicitarea transportului rutier, care conduce la emisii de poluanți sub formă de gaze de eșapament, deteriorarea drumurilor și impact negativ asupra sănătății publice, nemaivorbind de faptul că este mai scump de 3 ori. În plus, agenții economici care totuși reușesc să utilizeze transportul naval se văd nevoiți să apeleze la serviciile porturilor private, care sunt și ele semnificativ mai costisitoare comparativ cu tarifele porturilor de stat.

Astfel, decizia recentă a Agenției de Mediu de a suspenda avizele pentru companiile de export a cerealelor în Moldova pune în evidență dilema între protejarea mediului și stimularea dezvoltării economice. Este esențial să se găsească soluții echilibrate care să permită utilizarea eficientă a resurselor naturale, în timp ce se promovează o creștere economică sustenabilă.

Autoritățile trebuie să analizeze în profunzime impactul deciziilor lor asupra pentru a asigura un echilibru optim între aceste interese divergente.

Concluzionând, este imperativ ca Moldova să abordeze cu fermitate și eficiență problema dificultăților în utilizarea cheiurilor de pe râul Prut. Cu noul sezon agricol 2024-2025, este esențial să se elimine orice obstacol care împiedică agenții economici să valorifice potențialul fluvial al țării. Timpul este crucial, iar soluțiile trebuie implementate fără întârziere pentru a asigura ca în noul sezon Moldova să beneficieze pe deplin de resursele sale naturale și de oportunitățile economice asociate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chei #Prut #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice