Cu o mână dă și cu alta ia! Agenția de Mediu s-a răzgândit și suspendă avizele pentru companiile de export a cerealelor

La etapa actuală, Moldova se confruntă cu obstacole în valorificarea potențialului economic al râurilor Prut și Nistru. Agenția de Mediu s-a răzgândit peste noapte și a suspendat avizul pentru o companie de export a cerealelor, în contextul creșterii costurilor mari de transport pe cale terestră și a încercărilor fermierilor de a-și livra recoltele prin cheiurile de pe râul Prut.

Limitele rezervației Prutul de Jos au fost stabilite în detrimentul dezvoltării economice și sociale a statului și există suspiciunea că aceste limite protejează un port privat, iar acest lucru împiedică Moldova să-și dezvolte o infrastructură portuară la nivel de stat într-un mod competitiv.

În acest context, Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului înconjurător. Compania ExpoPrut, de exemplu, a primit aviz, dar MoldSilva a solicitat suspendarea acestuia. La fel, compania Vas International Plus a fost somată să înapoieze avizul, deși a obținut toate documentele necesare.

Pentru a putea livra cereale din cheiurile de pe râul Prut, companiile trebuie să obțină avize de la mai multe instituții, printre care Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Agenția Navală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Apele Moldovei și MoldSilva. Acest proces de avizare implică prezentarea unui set complex de documente, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

În intenția de a proteja mediul, prin restricționarea transportului naval în Republica Moldova, se ajunge la un efect mai dăunător – suprasolicitarea transportului rutier, care conduce la emisii de poluanți sub formă de gaze de eșapament, deteriorarea drumurilor și impact negativ asupra sănătății publice, nemaivorbind de faptul că este mai scump de 3 ori. În plus, agenții economici care totuși reușesc să utilizeze transportul naval se văd nevoiți să apeleze la serviciile porturilor private, care sunt și ele semnificativ mai costisitoare comparativ cu tarifele porturilor de stat.

Astfel, decizia recentă a Agenției de Mediu de a suspenda avizele pentru companiile de export a cerealelor în Moldova pune în evidență dilema între protejarea mediului și stimularea dezvoltării economice. Este esențial să se găsească soluții echilibrate care să permită utilizarea eficientă a resurselor naturale, în timp ce se promovează o creștere economică sustenabilă.

Autoritățile trebuie să analizeze în profunzime impactul deciziilor lor asupra pentru a asigura un echilibru optim între aceste interese divergente.

Concluzionând, este imperativ ca Moldova să abordeze cu fermitate și eficiență problema dificultăților în utilizarea cheiurilor de pe râul Prut. Cu noul sezon agricol 2024-2025, este esențial să se elimine orice obstacol care împiedică agenții economici să valorifice potențialul fluvial al țării. Timpul este crucial, iar soluțiile trebuie implementate fără întârziere pentru a asigura ca în noul sezon Moldova să beneficieze pe deplin de resursele sale naturale și de oportunitățile economice asociate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chei #Prut #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.