Cu o zi înainte de învestirea noului bașcan al Găgăuziei, Radu Marian taie 600 de milioane din bugetul autonomiei

Cu o zi înainte de inaugurarea noului bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul, președintele Comisiei economie buget și finanțe, Radu Marian a declarat, într-o conferință de presă, că va fi modificat Codul fiscal. Este vorba de articolul 6 cu privire la rambursările TVA pentru agenții economici din autonomie, care se vor face din bugetul Găgăuziei.

Astfel, potrivit lui Marian, Găgăuzia se bucură de o autonomie bugetară și i se rambursează TVA de la bugetul dacă e mai mare la procurări decât la livrări, când e vorba de investiții capitale.

„În mod neclar, contrar principiilor autonomiei locale, restituirea TVA din UTAG se face din contul bugetului de stat. Avem o situație în care se încasează TVA, dar aceste resurse nu participă la restituirea TVA. Această prevedere a fost introdusă în 2004. Or, bugetul central a pierdut 640 milioane de lei din rambursarea TVA în ultimii cinci ani”, a punctat Marian.

Deputatul a spus că pentru a soluționa problema va fi modificat Codul fiscal. Este vorba de articolul 6 din cu privire la restituirea taxelor și impozitelor, TVA pentru agenții economici. „Acest lucru se va face din bugetul autonomiei, în limita veniturilor disponibile, iar sumele neacoperite se vor compensa din bugetului de stat. În urma modificării economiile la buget vor fi de 500 milioane de lei în următorii cinici ani. Astfel, banii vor fi utilizați în toată țară nu doar într-o singură autonomie”.

Coincidență sau nu, dar deputatul Radu Marian, vine cu modificarea Codului fiscal cu o zi înainte de inaugurarea noului bașcan al autonomiei Găgăuzia, Evghenia Guțul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #TVA #buget #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.