Cu un deficit de 16 miliarde lei bugetul țării, votat de deputați! Principalele noutăți ale documentului

Astăzi, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de buget pentru anul 2024, îndreptându-și atenția spre consolidarea domeniilor sociale, educaționale și dezvoltarea infrastructurii. Bugetul propus prevede alocări majorate pentru copii, educație și sprijinirea IMM-urilor, cu accent pe dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă.

Principalele puncte ale proiectului de buget includ:

Majorarea Indemnizației la Nașterea Copilului: De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20 de mii de lei, în efortul de a sprijini familiile nou-formate.
Creșterea Salarială pentru Cadrele Didactice: Salariile cadrelor didactice din întreaga țară vor beneficia de o creștere de 15%, încurajând astfel profesionalismul în domeniul educației.
Dublarea Burselor Studenților cu Profil Pedagogic: Pentru a susține formarea viitorilor educatori, burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic li se va dubla cuantumul.
Sprijinirea IMM-urilor: Peste 197 de milioane de lei vor fi alocate pentru programe destinate dezvoltării durabile a întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe extindere în zonele rurale și implicarea activă a tinerilor și femeilor în mediul de afaceri.
Dezvoltarea Infrastructurii: Bugetul planifică alocații de 4 036,5 milioane lei pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de transporturi și a infrastructurii, inclusiv reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale.
Agricultură și Protecția Mediului: Alocări de 1 600,0 milioane de lei sunt prevăzute pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea agroindustriei naționale în economia europeană. Se acordă atenție și eficienței energetice și protecției mediului.

Potrivit proiectului, se anticipează o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național față de anul 2023, atingând suma de 107,17 miliarde de lei. Această majorare va fi susținută de redresarea economică, politici de stat și o administrare eficientă a veniturilor. Cheltuielile estimate se ridică la 122,96 miliarde de lei, cu o creștere de peste 1,5% comparativ cu anul precedent.

Cu un deficit estimat la 4,6% din PIB și o datorie de stat în limite sustenabile, proiectul de buget pentru anul 2024 reflectă angajamentul Guvernului față de dezvoltarea socială și economică a țării. Bugetul urmează a fi supus examinării în a doua lectură în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.