Cu un deficit de 16 miliarde lei bugetul țării, votat de deputați! Principalele noutăți ale documentului

Astăzi, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de buget pentru anul 2024, îndreptându-și atenția spre consolidarea domeniilor sociale, educaționale și dezvoltarea infrastructurii. Bugetul propus prevede alocări majorate pentru copii, educație și sprijinirea IMM-urilor, cu accent pe dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă.

Principalele puncte ale proiectului de buget includ:

Majorarea Indemnizației la Nașterea Copilului: De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20 de mii de lei, în efortul de a sprijini familiile nou-formate.
Creșterea Salarială pentru Cadrele Didactice: Salariile cadrelor didactice din întreaga țară vor beneficia de o creștere de 15%, încurajând astfel profesionalismul în domeniul educației.
Dublarea Burselor Studenților cu Profil Pedagogic: Pentru a susține formarea viitorilor educatori, burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic li se va dubla cuantumul.
Sprijinirea IMM-urilor: Peste 197 de milioane de lei vor fi alocate pentru programe destinate dezvoltării durabile a întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe extindere în zonele rurale și implicarea activă a tinerilor și femeilor în mediul de afaceri.
Dezvoltarea Infrastructurii: Bugetul planifică alocații de 4 036,5 milioane lei pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de transporturi și a infrastructurii, inclusiv reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale.
Agricultură și Protecția Mediului: Alocări de 1 600,0 milioane de lei sunt prevăzute pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea agroindustriei naționale în economia europeană. Se acordă atenție și eficienței energetice și protecției mediului.

Potrivit proiectului, se anticipează o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național față de anul 2023, atingând suma de 107,17 miliarde de lei. Această majorare va fi susținută de redresarea economică, politici de stat și o administrare eficientă a veniturilor. Cheltuielile estimate se ridică la 122,96 miliarde de lei, cu o creștere de peste 1,5% comparativ cu anul precedent.

Cu un deficit estimat la 4,6% din PIB și o datorie de stat în limite sustenabile, proiectul de buget pentru anul 2024 reflectă angajamentul Guvernului față de dezvoltarea socială și economică a țării. Bugetul urmează a fi supus examinării în a doua lectură în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.