Cu un deficit de 16 miliarde lei bugetul țării, votat de deputați! Principalele noutăți ale documentului

Astăzi, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de buget pentru anul 2024, îndreptându-și atenția spre consolidarea domeniilor sociale, educaționale și dezvoltarea infrastructurii. Bugetul propus prevede alocări majorate pentru copii, educație și sprijinirea IMM-urilor, cu accent pe dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă.

Principalele puncte ale proiectului de buget includ:

Majorarea Indemnizației la Nașterea Copilului: De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20 de mii de lei, în efortul de a sprijini familiile nou-formate.
Creșterea Salarială pentru Cadrele Didactice: Salariile cadrelor didactice din întreaga țară vor beneficia de o creștere de 15%, încurajând astfel profesionalismul în domeniul educației.
Dublarea Burselor Studenților cu Profil Pedagogic: Pentru a susține formarea viitorilor educatori, burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic li se va dubla cuantumul.
Sprijinirea IMM-urilor: Peste 197 de milioane de lei vor fi alocate pentru programe destinate dezvoltării durabile a întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe extindere în zonele rurale și implicarea activă a tinerilor și femeilor în mediul de afaceri.
Dezvoltarea Infrastructurii: Bugetul planifică alocații de 4 036,5 milioane lei pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de transporturi și a infrastructurii, inclusiv reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale.
Agricultură și Protecția Mediului: Alocări de 1 600,0 milioane de lei sunt prevăzute pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea agroindustriei naționale în economia europeană. Se acordă atenție și eficienței energetice și protecției mediului.

Potrivit proiectului, se anticipează o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național față de anul 2023, atingând suma de 107,17 miliarde de lei. Această majorare va fi susținută de redresarea economică, politici de stat și o administrare eficientă a veniturilor. Cheltuielile estimate se ridică la 122,96 miliarde de lei, cu o creștere de peste 1,5% comparativ cu anul precedent.

Cu un deficit estimat la 4,6% din PIB și o datorie de stat în limite sustenabile, proiectul de buget pentru anul 2024 reflectă angajamentul Guvernului față de dezvoltarea socială și economică a țării. Bugetul urmează a fi supus examinării în a doua lectură în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.