Cum criza ucraineană a devenit problema rusească pentru politicieni şi cele mai mari state din Europa

02 Feb. 2022, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Feb. 2022, 10:55 // Actual //  MD Bani

Prins cu mâţa în sac şi în poze pe la petreceri când englezul de rând era obligat să se abţină de la distracţie, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, s-a tranformat în războinic şi-i ameninţă de ruşi. A promis mai multe trupe britanice în Europa de Est şi a scos din sertar o nouă legislaţie care ar permite extinderea sancţiunilor asupra aliaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin. Însă planurile sale sunt subminate de ceva mult mai aproape de casă, de ceva ce a crescut chiar sub ochii politicienilor englezi: o Londră rusească. Afaceri şi tranzacţii londoneze care i-au ajutat pe oligarhii ruşi să prospere şi o etalare a opulenţei apropiaţilor lui Putin cum în niciun alt oraş european nu mai există, scrie ZF.

Însă criza ucraineană a devenit o problemă rusească nu doar în Marea Britanie, ci şi în alte state mari europene, cum este Germania. Un grup de lobby al firmelor germane cu afaceri în estul Europei şi Rusia a anunţat că va purta discuţii economice prin videoconferinţă cu Putin la începutul lunii martie, arată Reuters.

În urmă cu o săptămână executivii mai multor companii mari italiene au discutat în acelaşi fel cu Putin despre extinderea cooperării italo-ruse – ceva jenant pentru guvernul de la Roma, scrie Euronews. De asemenea, premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi pregăteşte o vizită la Moscova pentru a aduce de acolo mai multe gaze naturale pentru ţara sa. Toţi ochii din NATO sunt pe el.

În Marea Britanie, secretarul pentru afaceri externe, Liz Truss, a anunţat legislaţie pentru extinderea regimului de sancţiuni al ţării sale în cazul în care Rusia agresează din nou Ucraina, scrie BBC.

În prezent, guvernul de la Londra nu-i poate sancţiona decât pe aceia care au legături directe cu acţiunile ruseşti din Ucraina. Extensia ar permite atingerea unor ţinte, in­di­vizi şi afaceri, mai îndepărate de aceste limite. Moscova a răspuns spunând că ameninţarea cu mai multe sancţiuni va avea un recul care va lovi companii britanice şi acţionari.

„Activele lor din Marea Britanie vor fi îngheţate. Niciun individ şi nicio afacere din Marea Britanie nu va putea efectua tranzacţii cu ei. Dacă vor încerca să intre în ţară, vor fi întorşi din drum. Cei de la Kremlin sau apropiaţii lor nu vor avea unde să se acundă“, a ameninţat Liz Truss. Dar apropiaţii Kremlinului se „ascund“ de ani buni, la vedere, în Londra. Otrăvirea fos­tu­lui spion KGB, Serghei Skripal, a readus în atenţia publicului, şi presei, miliardele de euro, dolari sau lire sterline cheltuite de miliardarii ruşi pe locuinţe scumpe în cartierele selecte ale Londrei.

Concentrarea de capital rusesc este atât de mare încât oligarhii ruşi par să deţină în capitala Marii Britanii un cartier numai al lor.

Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea, şi magnatul aluminiului Oleg Deripaska deţin acolo adevărate palate istorice, notează The Irish Times. Strada Eaton din cartierul Belgravia a devenit atât de populară printre ruşii bogaţi încât este cunoscută ca Piaţa Roşie.

The Washington Post scrie că Londra a devenit un adevărat teren de joacă pentru oligarhii ruşi în timp ce Occidentul lasă impresia că se chinuie să contracareze influenţa Rusiei în Europa de est.

În 2018, când Marea Britanie a fost cuprinsă de isteria rusească, Channel 4 a realizat un documentar despre ruşii care cumpără cu bani cash vile scumpe în Belgravia. Tot atunci, BBC rula un spectacol de televiziune numit „McMafia“, aluzie la organizaţiile de crimă organizată ruse din Londra.

Dar Londra adăposteşte nu doar oligarhi, ci şi ruşi de rând, muncitori şi specialişti în diverse domenii, fugiţi de la ei din ţară tocmai pentru a scăpa de cleptocraţie şi de regimul lui Putin, mai scrie The Washington Post. Însă impresia despre prezenţa rusă la Londra – sau deja Londongrad – este predominant negativă.

O analiză din 2018 a Comisiei pentru afaceri externe din Marea Britanie evidenţiază cum Londra a ajuns un Laundromat, o maşină de spălat banii murdari veniţi din Rusia. Londra este folosită ca maşină de spălat „pentru activele corupte“ ale unor indivizi cu legături cu Putin şi cu regimul acestuia, se arată în analiza citată. Iar aceasta „are clar legătură cu o strategie mai cuprinzătoare a Rusiei“ de a submina securitatea naţională, spun autorii.

În 2016, The Times arăta că fiul unui vechi prieten al lui Putin deţine la Londra o vilă de 35 de milioane de lire sterline. Oligarhul cu pricina este Vladimir Yakunin, care a condus timp de zece ani compania de căi ferate a Rusiei şi a ajuns în cele din urmă sub sancţiuni americane.

În 2019, The Guardian a scris despre cum Boris Johnson s-a întâlnit cu un fost agent KGB la o petrecere în Italia. Politicianul britanic, pe atunci ministru de externe, s-a grăbit să ajungă acolo la câteva zile după o reuniune la nivel înalt a NATO cu tema Rusia. Fostul spion rus nu este altul decât Alexander Lebedev, a cărui familie deţine publicaţiile britanice Independent şi Evening Standard. Independent nu mai este de mult ziar, ci doar un site de ştiri. Gazda petrecerii, una foarte scumpă, a fost fiul lui Lebedev, Evghenii.

Alţi politicieni europeni de top au legături la nivel mai înalt cu Rusia şi cu Kremlinul. Spre exemplu, fostul cancelar german Gerhard Schruder a fost ales director în boardul Rosnesft, una dintre cele două cele mai importante companii de energie ale Rusiei. Cealaltă este Gazprom, care a construit gazoductele Nord Stream 1 şi 2. Acestea învrăjbesc acum Europa. Schruder a devenit preşedintele consiliului acţionarilor de la Nord Stream AG şi este considerat un prieten de-al lui Putin. Fostul premier al Italiei Silvio Berlusconi s-a plimbat alături de Putin printr-o cramă renumită din Crimeea în 2015, la câteva luni după ce Rusia a anexat fosta peninsulă ucraineană. Acum, când SUA avertizează ca Rusia pregăteşte o nouă invazie a Ucrainei, oameni de afaceri din Germania şi Italia îl curtează pe Putin.

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII