Cum criza ucraineană a devenit problema rusească pentru politicieni şi cele mai mari state din Europa

02 Feb. 2022, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Feb. 2022, 10:55 // Actual //  MD Bani

Prins cu mâţa în sac şi în poze pe la petreceri când englezul de rând era obligat să se abţină de la distracţie, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, s-a tranformat în războinic şi-i ameninţă de ruşi. A promis mai multe trupe britanice în Europa de Est şi a scos din sertar o nouă legislaţie care ar permite extinderea sancţiunilor asupra aliaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin. Însă planurile sale sunt subminate de ceva mult mai aproape de casă, de ceva ce a crescut chiar sub ochii politicienilor englezi: o Londră rusească. Afaceri şi tranzacţii londoneze care i-au ajutat pe oligarhii ruşi să prospere şi o etalare a opulenţei apropiaţilor lui Putin cum în niciun alt oraş european nu mai există, scrie ZF.

Însă criza ucraineană a devenit o problemă rusească nu doar în Marea Britanie, ci şi în alte state mari europene, cum este Germania. Un grup de lobby al firmelor germane cu afaceri în estul Europei şi Rusia a anunţat că va purta discuţii economice prin videoconferinţă cu Putin la începutul lunii martie, arată Reuters.

În urmă cu o săptămână executivii mai multor companii mari italiene au discutat în acelaşi fel cu Putin despre extinderea cooperării italo-ruse – ceva jenant pentru guvernul de la Roma, scrie Euronews. De asemenea, premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi pregăteşte o vizită la Moscova pentru a aduce de acolo mai multe gaze naturale pentru ţara sa. Toţi ochii din NATO sunt pe el.

În Marea Britanie, secretarul pentru afaceri externe, Liz Truss, a anunţat legislaţie pentru extinderea regimului de sancţiuni al ţării sale în cazul în care Rusia agresează din nou Ucraina, scrie BBC.

În prezent, guvernul de la Londra nu-i poate sancţiona decât pe aceia care au legături directe cu acţiunile ruseşti din Ucraina. Extensia ar permite atingerea unor ţinte, in­di­vizi şi afaceri, mai îndepărate de aceste limite. Moscova a răspuns spunând că ameninţarea cu mai multe sancţiuni va avea un recul care va lovi companii britanice şi acţionari.

„Activele lor din Marea Britanie vor fi îngheţate. Niciun individ şi nicio afacere din Marea Britanie nu va putea efectua tranzacţii cu ei. Dacă vor încerca să intre în ţară, vor fi întorşi din drum. Cei de la Kremlin sau apropiaţii lor nu vor avea unde să se acundă“, a ameninţat Liz Truss. Dar apropiaţii Kremlinului se „ascund“ de ani buni, la vedere, în Londra. Otrăvirea fos­tu­lui spion KGB, Serghei Skripal, a readus în atenţia publicului, şi presei, miliardele de euro, dolari sau lire sterline cheltuite de miliardarii ruşi pe locuinţe scumpe în cartierele selecte ale Londrei.

Concentrarea de capital rusesc este atât de mare încât oligarhii ruşi par să deţină în capitala Marii Britanii un cartier numai al lor.

Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea, şi magnatul aluminiului Oleg Deripaska deţin acolo adevărate palate istorice, notează The Irish Times. Strada Eaton din cartierul Belgravia a devenit atât de populară printre ruşii bogaţi încât este cunoscută ca Piaţa Roşie.

The Washington Post scrie că Londra a devenit un adevărat teren de joacă pentru oligarhii ruşi în timp ce Occidentul lasă impresia că se chinuie să contracareze influenţa Rusiei în Europa de est.

În 2018, când Marea Britanie a fost cuprinsă de isteria rusească, Channel 4 a realizat un documentar despre ruşii care cumpără cu bani cash vile scumpe în Belgravia. Tot atunci, BBC rula un spectacol de televiziune numit „McMafia“, aluzie la organizaţiile de crimă organizată ruse din Londra.

Dar Londra adăposteşte nu doar oligarhi, ci şi ruşi de rând, muncitori şi specialişti în diverse domenii, fugiţi de la ei din ţară tocmai pentru a scăpa de cleptocraţie şi de regimul lui Putin, mai scrie The Washington Post. Însă impresia despre prezenţa rusă la Londra – sau deja Londongrad – este predominant negativă.

O analiză din 2018 a Comisiei pentru afaceri externe din Marea Britanie evidenţiază cum Londra a ajuns un Laundromat, o maşină de spălat banii murdari veniţi din Rusia. Londra este folosită ca maşină de spălat „pentru activele corupte“ ale unor indivizi cu legături cu Putin şi cu regimul acestuia, se arată în analiza citată. Iar aceasta „are clar legătură cu o strategie mai cuprinzătoare a Rusiei“ de a submina securitatea naţională, spun autorii.

În 2016, The Times arăta că fiul unui vechi prieten al lui Putin deţine la Londra o vilă de 35 de milioane de lire sterline. Oligarhul cu pricina este Vladimir Yakunin, care a condus timp de zece ani compania de căi ferate a Rusiei şi a ajuns în cele din urmă sub sancţiuni americane.

În 2019, The Guardian a scris despre cum Boris Johnson s-a întâlnit cu un fost agent KGB la o petrecere în Italia. Politicianul britanic, pe atunci ministru de externe, s-a grăbit să ajungă acolo la câteva zile după o reuniune la nivel înalt a NATO cu tema Rusia. Fostul spion rus nu este altul decât Alexander Lebedev, a cărui familie deţine publicaţiile britanice Independent şi Evening Standard. Independent nu mai este de mult ziar, ci doar un site de ştiri. Gazda petrecerii, una foarte scumpă, a fost fiul lui Lebedev, Evghenii.

Alţi politicieni europeni de top au legături la nivel mai înalt cu Rusia şi cu Kremlinul. Spre exemplu, fostul cancelar german Gerhard Schruder a fost ales director în boardul Rosnesft, una dintre cele două cele mai importante companii de energie ale Rusiei. Cealaltă este Gazprom, care a construit gazoductele Nord Stream 1 şi 2. Acestea învrăjbesc acum Europa. Schruder a devenit preşedintele consiliului acţionarilor de la Nord Stream AG şi este considerat un prieten de-al lui Putin. Fostul premier al Italiei Silvio Berlusconi s-a plimbat alături de Putin printr-o cramă renumită din Crimeea în 2015, la câteva luni după ce Rusia a anexat fosta peninsulă ucraineană. Acum, când SUA avertizează ca Rusia pregăteşte o nouă invazie a Ucrainei, oameni de afaceri din Germania şi Italia îl curtează pe Putin.

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!