Cum își ”cumpără” Rusia aliații: zeci de mii de tone de grâu, donate unei țări care se opune hegemoniei SUA

Rusia a oferit Cubei miercuri, 15 februarie, o donaţie de ”urgenţă” de 25.000 tone de grâu pentru a combate penuria de pe insulă, un semn al aprofundării relaţiilor între cei doi aliaţi de lungă durată, transmite Reuters.

Într-o scurtă ceremonie în portul Havana, ambasadorul rus Andrei Guskov a spus că Moscova ”însoţeşte eforturile Cubei de dezvoltare în domenii precum industria, construcţiile de maşini, transport şi energie”.
Donaţia substanţială de grâu marchează cea mai recentă deschidere între Cuba şi Rusia.
Aceasta din urmă, lovită de sancţiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, caută să îşi întărească relaţiile politice şi economice cu alte ţări care se opun la ceea ce Moscova numeşte hegemonia Statelor Unite.

Cuba se află sub embargou economic din partea SUA din 1962, după revoluţia comunistă condusă de Fidel Castro.

Ana Teresita González, ministru adjunct cubanez pentru comerţ exterior, a declarat pentru Reuters în marja ceremoniei că Rusia a donat recent Cubei alimente şi medicamente, în cadrul unei ”relaţii statornice” între cele două ţări.

”Guvernul şi poporul rus au fost alături de noi în vremuri dificile începând din pandemie”, a spus ea într-un scurt interviu.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au dezvelit în noiembrie un monument la Moscova al lui Castro şi au promis să adâncească prietenia în faţa sancţiunilor americane.

Cu câteva zile înaintea invaziei în Ucraina, Rusia a fost de acord să amâne până în 2027 plata datoriei de către Cuba.

Presa de stat cubaneză a relatat în decembrie că livrările de grâu fac parte din cele 800 milioane de ruble (10,8 milioane de dolari) alocate de Rusia pentru a achiziţiona şi livra grâu Cubei.

Rusia a trimis în aprilie 20.000 tone de grâu în Cuba, când preţurile mondiale au crescut brusc la începutul conflictului din Ucraina, provocând o penurie de pâine pe insulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #cuba #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.