Cum își ”cumpără” Rusia aliații: zeci de mii de tone de grâu, donate unei țări care se opune hegemoniei SUA

Rusia a oferit Cubei miercuri, 15 februarie, o donaţie de ”urgenţă” de 25.000 tone de grâu pentru a combate penuria de pe insulă, un semn al aprofundării relaţiilor între cei doi aliaţi de lungă durată, transmite Reuters.

Într-o scurtă ceremonie în portul Havana, ambasadorul rus Andrei Guskov a spus că Moscova ”însoţeşte eforturile Cubei de dezvoltare în domenii precum industria, construcţiile de maşini, transport şi energie”.
Donaţia substanţială de grâu marchează cea mai recentă deschidere între Cuba şi Rusia.
Aceasta din urmă, lovită de sancţiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, caută să îşi întărească relaţiile politice şi economice cu alte ţări care se opun la ceea ce Moscova numeşte hegemonia Statelor Unite.

Cuba se află sub embargou economic din partea SUA din 1962, după revoluţia comunistă condusă de Fidel Castro.

Ana Teresita González, ministru adjunct cubanez pentru comerţ exterior, a declarat pentru Reuters în marja ceremoniei că Rusia a donat recent Cubei alimente şi medicamente, în cadrul unei ”relaţii statornice” între cele două ţări.

”Guvernul şi poporul rus au fost alături de noi în vremuri dificile începând din pandemie”, a spus ea într-un scurt interviu.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au dezvelit în noiembrie un monument la Moscova al lui Castro şi au promis să adâncească prietenia în faţa sancţiunilor americane.

Cu câteva zile înaintea invaziei în Ucraina, Rusia a fost de acord să amâne până în 2027 plata datoriei de către Cuba.

Presa de stat cubaneză a relatat în decembrie că livrările de grâu fac parte din cele 800 milioane de ruble (10,8 milioane de dolari) alocate de Rusia pentru a achiziţiona şi livra grâu Cubei.

Rusia a trimis în aprilie 20.000 tone de grâu în Cuba, când preţurile mondiale au crescut brusc la începutul conflictului din Ucraina, provocând o penurie de pâine pe insulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #cuba #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.