Cum își ”cumpără” Rusia aliații: zeci de mii de tone de grâu, donate unei țări care se opune hegemoniei SUA

Rusia a oferit Cubei miercuri, 15 februarie, o donaţie de ”urgenţă” de 25.000 tone de grâu pentru a combate penuria de pe insulă, un semn al aprofundării relaţiilor între cei doi aliaţi de lungă durată, transmite Reuters.

Într-o scurtă ceremonie în portul Havana, ambasadorul rus Andrei Guskov a spus că Moscova ”însoţeşte eforturile Cubei de dezvoltare în domenii precum industria, construcţiile de maşini, transport şi energie”.
Donaţia substanţială de grâu marchează cea mai recentă deschidere între Cuba şi Rusia.
Aceasta din urmă, lovită de sancţiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, caută să îşi întărească relaţiile politice şi economice cu alte ţări care se opun la ceea ce Moscova numeşte hegemonia Statelor Unite.

Cuba se află sub embargou economic din partea SUA din 1962, după revoluţia comunistă condusă de Fidel Castro.

Ana Teresita González, ministru adjunct cubanez pentru comerţ exterior, a declarat pentru Reuters în marja ceremoniei că Rusia a donat recent Cubei alimente şi medicamente, în cadrul unei ”relaţii statornice” între cele două ţări.

”Guvernul şi poporul rus au fost alături de noi în vremuri dificile începând din pandemie”, a spus ea într-un scurt interviu.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au dezvelit în noiembrie un monument la Moscova al lui Castro şi au promis să adâncească prietenia în faţa sancţiunilor americane.

Cu câteva zile înaintea invaziei în Ucraina, Rusia a fost de acord să amâne până în 2027 plata datoriei de către Cuba.

Presa de stat cubaneză a relatat în decembrie că livrările de grâu fac parte din cele 800 milioane de ruble (10,8 milioane de dolari) alocate de Rusia pentru a achiziţiona şi livra grâu Cubei.

Rusia a trimis în aprilie 20.000 tone de grâu în Cuba, când preţurile mondiale au crescut brusc la începutul conflictului din Ucraina, provocând o penurie de pâine pe insulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #cuba #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.