Cum își ”cumpără” Rusia aliații: zeci de mii de tone de grâu, donate unei țări care se opune hegemoniei SUA

Rusia a oferit Cubei miercuri, 15 februarie, o donaţie de ”urgenţă” de 25.000 tone de grâu pentru a combate penuria de pe insulă, un semn al aprofundării relaţiilor între cei doi aliaţi de lungă durată, transmite Reuters.

Într-o scurtă ceremonie în portul Havana, ambasadorul rus Andrei Guskov a spus că Moscova ”însoţeşte eforturile Cubei de dezvoltare în domenii precum industria, construcţiile de maşini, transport şi energie”.
Donaţia substanţială de grâu marchează cea mai recentă deschidere între Cuba şi Rusia.
Aceasta din urmă, lovită de sancţiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, caută să îşi întărească relaţiile politice şi economice cu alte ţări care se opun la ceea ce Moscova numeşte hegemonia Statelor Unite.

Cuba se află sub embargou economic din partea SUA din 1962, după revoluţia comunistă condusă de Fidel Castro.

Ana Teresita González, ministru adjunct cubanez pentru comerţ exterior, a declarat pentru Reuters în marja ceremoniei că Rusia a donat recent Cubei alimente şi medicamente, în cadrul unei ”relaţii statornice” între cele două ţări.

”Guvernul şi poporul rus au fost alături de noi în vremuri dificile începând din pandemie”, a spus ea într-un scurt interviu.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au dezvelit în noiembrie un monument la Moscova al lui Castro şi au promis să adâncească prietenia în faţa sancţiunilor americane.

Cu câteva zile înaintea invaziei în Ucraina, Rusia a fost de acord să amâne până în 2027 plata datoriei de către Cuba.

Presa de stat cubaneză a relatat în decembrie că livrările de grâu fac parte din cele 800 milioane de ruble (10,8 milioane de dolari) alocate de Rusia pentru a achiziţiona şi livra grâu Cubei.

Rusia a trimis în aprilie 20.000 tone de grâu în Cuba, când preţurile mondiale au crescut brusc la începutul conflictului din Ucraina, provocând o penurie de pâine pe insulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #cuba #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.