Cum le-a venit Chișinăul de hac separatiștilor din enclavă. Nantoi: Igantiev poate fi arestat când va veni la Chișinău

Deputatul PAS, Oazu Nantoi a declarat într-un interviu pentru publicația rusă komersant că Vitalii Igantiev (pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol n.r) poate fi arestat în cazul în care va veni la Chișinău.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat legea criticată de Kremlin și Tiraspol prin care sunt introduse pedeapse penale pentru separatism.

Regimul de la Tiraspol a calificat noile prevederi din Codul Penal drept „norme represive împotriva transnistrenilor” și un „act de agresiune” care pune în pericol reglementarea conflictului transnistrean. Potrivit unei declarații emise de așa-numitul minister de externe al republicii nerecunoscute, practic orice locuitor al regiunii ar putea să fi urmărit penal acum.

Modificările la Codul Penal au fost propuse de 16 deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, Igor Grosu, și prevăd pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni ca separatismul, finanțarea separatismului, incitarea la separatism, complot împotriva R. Moldova, colectarea și sustragerea informațiilor care ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării.

Astfel, potrivit modificărilor aprobate, acțiunile de separatism săvârșite de persoane fizice se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani. Dacă sunt comise de persoane juridice, cu o amendă de 150.000-250.000 de lei și privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice.

Instigarea la acțiuni de separatism făcută de o persoană fizică se pedepsește cu până la 3 ani de închisoare sau amendă, de la 35.000 la 75.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate timp de 2-5 ani. Persoanele juridice vor fi pedepsite cu amendă de la 100.000 la 150.000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea.

Finanțarea acțiunilor de separatism de către o persoană fizică se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate între 6 și 12 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda este de 600.000-750.000 de lei, cu lichidare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#separatism #Nantoi #tiraspol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).