Cum le-a venit Chișinăul de hac separatiștilor din enclavă. Nantoi: Igantiev poate fi arestat când va veni la Chișinău

Deputatul PAS, Oazu Nantoi a declarat într-un interviu pentru publicația rusă komersant că Vitalii Igantiev (pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol n.r) poate fi arestat în cazul în care va veni la Chișinău.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat legea criticată de Kremlin și Tiraspol prin care sunt introduse pedeapse penale pentru separatism.

Regimul de la Tiraspol a calificat noile prevederi din Codul Penal drept „norme represive împotriva transnistrenilor” și un „act de agresiune” care pune în pericol reglementarea conflictului transnistrean. Potrivit unei declarații emise de așa-numitul minister de externe al republicii nerecunoscute, practic orice locuitor al regiunii ar putea să fi urmărit penal acum.

Modificările la Codul Penal au fost propuse de 16 deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, Igor Grosu, și prevăd pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni ca separatismul, finanțarea separatismului, incitarea la separatism, complot împotriva R. Moldova, colectarea și sustragerea informațiilor care ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării.

Astfel, potrivit modificărilor aprobate, acțiunile de separatism săvârșite de persoane fizice se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani. Dacă sunt comise de persoane juridice, cu o amendă de 150.000-250.000 de lei și privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice.

Instigarea la acțiuni de separatism făcută de o persoană fizică se pedepsește cu până la 3 ani de închisoare sau amendă, de la 35.000 la 75.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate timp de 2-5 ani. Persoanele juridice vor fi pedepsite cu amendă de la 100.000 la 150.000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea.

Finanțarea acțiunilor de separatism de către o persoană fizică se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate între 6 și 12 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda este de 600.000-750.000 de lei, cu lichidare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#separatism #Nantoi #tiraspol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.