Cum „mușamalizează” Cojuhari numirile scandaloase de la Moldexpo și Moldatsa: Am numit pe cineva de încredere

În ultima perioadă, mai multe numiri la conducerea unor instituții de stat au stârnit controverse și indignare în societate. Printre acestea se numără numirea lui Oleg Popșoi la conducerea MoldATSA, consilier PAS la Durlești, precum și numirea Zinaidei Popa, șefa fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău, la conducerea Moldexpo.

Decizia de a numi persoane pe posturi cheie fără organizarea unui concurs prealabil a fost justificată de către Roman Cojuhari, șeful APP, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, care a explicat că în unele cazuri este necesar să fie numiți administratori de încredere pe perioade de tranziție până la organizarea concursului oficial.

Totuși, numirea Zinaidei Popa la conducerea Moldexpo a fost criticată, în special pentru că ar fi fost făcută pe criterii politice și nu pe baza competențelor și experienței profesionale. Opoziția a subliniat că numirile în instituțiile de stat ar trebui să se facă pe baza meritocrației și a competențelor, iar statul nu ar trebui să fie confundat cu un partid politic.

Roman Cojuhari a răspuns criticilor afirmând că obiectivul este de a atrage specialiști competenți, inclusiv din sectorul privat, și că se lucrează la stabilirea unor salarii competitive pentru aceștia.

Noul administrator interimar al Întreprinderii de Stat MoldATSA și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Oleg Popșoi a fost numit în funcție la 22 decembrie 2023, iar Zinaida Popa, în data de 13 februarie curent, interimar la Moldexpo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #numiri #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană ar putea impune restricții pentru peste 45 de petroliere rusești ca parte a celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni, conform unui raport Bloomberg bazat pe documente ale Comisiei Europene. Aceste nave ar putea fi incluse pe o listă neagră, ceea ce le-ar interzice accesul în porturile europene și utilizarea serviciilor de asigurare din UE.

Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană plănuiește măsuri împotriva unor companii chineze acuzate că ar fi ajutat Rusia în dezvoltarea dronelor. De asemenea, va fi vizat un cetățean chinez, proprietar al unei companii care ar fi încălcat reglementările comerciale ale UE.

Lista sancțiunilor ar putea include și oficiali ai Ministerului Apărării din Coreea de Nord, despre care se crede că au decis să trimită trupe pentru a sprijini Rusia în conflictul din Ucraina.

În total, restricțiile vor viza peste 50 de persoane și aproape 30 de organizații din țări precum Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, China și Hong Kong. Aceste entități sunt acuzate de furnizarea către Rusia a unor tehnologii interzise cu dublă utilizare.

Pentru adoptarea acestui pachet, va fi necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Potrivit Bloomberg, discuțiile ar putea începe până la sfârșitul anului, odată cu încheierea președinției Consiliului UE deținută de Ungaria. Este posibil ca sancțiunile să fie anunțate pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul războiului din Ucraina.

Anterior, în iunie 2024, UE a interzis tranzitul gazelor naturale lichefiate rusești prin porturile europene și a impus restricții pentru reexportul de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia. Țările baltice și Polonia cer acum ca al 15-lea pachet să includă un embargo asupra gazelor naturale lichefiate și oprirea cooperării în domeniul energiei nucleare.

Conform rapoartelor, sancțiunile internaționale au dus anterior la imobilizarea a 53 de petroliere, reprezentând 7,5% din flota rusă de transport petrolier. Totuși, multe dintre aceste nave au fost redirecționate recent către piețe din China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.