Când dispar mașinile pe motorină și benzină. Ce pregătește Uniunea Europeană

Un mare producător de vehicule electrice solicită oficialilor de la Bruxelles să nu renunțe la obiectivul propus, pentru 2035, de a interzice vânzarea automobilelor noi echipate cu motoare pe benzină şi motorină. Politicienii iau în calcul, după alegerile din iunie, să propună o revizuire sau chiar să retragă interdicția.

Uniunea Europeană nu trebuie să renunțe la obiectivul propus pentru 2035, susține directorul general al Stellantis, Carlos Tavares. Din acest an urmează să fie interzisă vânzarea de vehicule noi cu motoare pe benzină sau motorină.

Uniunea Europeană nu trebuie să renunțe la anul 2035

Producătorul de mașini electrice Stellantis doreşte respectarea obiectivului UE de interzicere a motoarelor cu combustie internă. Oficialii de la Bruxelles au stabilit ca interdicția să intre în vigoare din 2035. Din acest an, a stabilit Uniunea Europeană, ar urma să nu se mai producă decât vehicule electrice (EV). Directorul general al Stellantis, Carlos Tavares, a făcut aceste precizări într-un interviu acordat publicaţiei germane Welt.

Stellantis este un nou contructor de automobile format din fuziunea PSA Peugeot-Citroën și FCA Fiat Chrysler Automobiles. Compania dezvoltă modele electrice pentru toate mărcile grupului.

„În niciun caz nu sunt contra interzicerii motoarelor cu ardere internă în 2035. Susţin această cerinţă. (…) Dar trebuie să fim pragmatici pentru a face tranziţia. Altfel, dogmatismul va eşua în faţa realităţii şi această tranziţie va fi extrem de costisitoare pentru plătitorii de taxe şi nu neapărat eficientă pentru planetă”, a afirmat Tavares.

Declaraţii şefului Stellantis vin într-un moment în care politicienii şi industria auto iau în considerare o revizuire a termenului. După alegerile din iunie, Parlamentul European ar putea revizui sau chiar retrage interdicția. Astfel, automobilele cu combustie internă ar putea să se vândă în Uniunea Europeană și după 2035.

În februarie 2023, Parlamentul European a aprobat reglementările cu privire la viitorul industriei auto. Conform deciziei, producătorii auto trebuie să realizeze o reducere cu 100% a emisiilor de CO2 de la maşinile noi vândute până în 2035. Acest lucru va duce la interzicerea producției și vânzării de vehicule noi cu motoare pe combustie internă în Uniunea Europeană.

Totuşi, a explicat Carlos Tavares, este nevoie ca subvențiile acordate industriei auto să fie menținute. Doar cu susținerea financiară obiectivul propus de Uniunea Europeană ar putea fi dus la îndeplinire, dat fiind că tehnologia este foarte scumpă.

Maşinile electrice de oraş costă în medie aproximativ 30.000 euro, în Uniunea Europeană. Vehiculele electrice (EV) sunt mult mai scumpe decât cele alimentate cu motoare cu combustie internă. Din acest motiv producătorii auto europeni vor să lanseze modele mai ieftine, încurajaţi de subvenţiile guvernamentale.

Stellantis a fost înfiinţat în 2021, în urma fuziunii dintre grupul francez PSA şi cel italiano-american Fiat Chrysler. Grupul deține sub aceeași umbrelă mărci precum Fiat, PSA, Chrysler, Jeep, Citroen şi Alfa Romeo

Stellantis a prezentat în octombrie noul Citroen e-C3, un vehicul electric low-cost, cu un preţ de pornire de 23.300 de euro (24.540 dolari). Noul vehicul este menit să concureze cu modelele electrice accesibile ale firmele auto din China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#mașini #motorina #benzina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.