Cum o mai duce afacerea cu aripioare a lui Recean

Sphera Franchise Group (SFG), compania care operează în România lanțurile de restaurante KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell, a anunțat o creștere substanțială a câștigurilor în primul semestru al anului 2023. Potrivit datelor financiare raportate, câștigul pre-tax EBITDA a înregistrat o majorare semnificativă de 146,58%, atingând suma de 52,35 milioane lei românești (echivalentul a 10,6 milioane de euro), în comparație cu 21,23 milioane lei în exercițiul financiar precedent.

Pe lângă aceasta, veniturile din restaurante au crescut cu 14,79%, ajungând la 695,58 milioane lei (echivalentul a 148 de milioane de euro) în primele 6 luni ale acestui an, comparativ cu 606,02 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, business-ul din România a contribuit cu 600,48 milioane lei (121,54 milioane de euro) la aceste venituri, în timp ce operațiunile din Italia au adus încasări de echivalentul a 85,31 milioane lei. În plus, portofoliul din Republica Moldova a contribuit cu 9,78 milioane lei (2 milioane de euro).

Activele totale ale Sphera Franchise Group la sfârșitul primului semestru din 2023 s-au ridicat la 694,94 milioane lei (140,6 milioane de euro), înregistrând o ușoară scădere de 1,55% față de 705,88 milioane lei de la sfârșitul anului precedent. În același timp, datoriile totale ale companiei au fost reduse cu 4,61%, ajungând la 562,31 milioane lei.

La prețul de 20,00 lei/acțiune, capitalizarea de piață a Sphera Franchise Group se situează la 775,98 milioane lei (156,85 milioane euro). Evoluția pozitivă a câștigurilor și veniturilor în primele 6 luni ale anului 2023 indică o performanță solidă a companiei pe piață și o creștere semnificativă a activităților sale în sectorul alimentației rapide.

În declarația de avere, Dorin Recean menționează dividende de 531,2 mii de lei încasate în 2022 de la US Food Network SRL.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aripioare #Recean #KFC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După relaxarea sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană în 2025, autoritățile din Siria intenționează să înceteze tipărirea de bancnote în Rusia și să mute producția acestora în Emiratele Arabe Unite și Germania, scrie Reuters, citând trei surse familiare cu situația.

Decizia marchează o ruptură simbolică și logistică importantă: imaginea fostului lider sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie 2024, va dispărea de pe bancnota de 2.000 de lire siriene – una dintre cele mai folosite în circulație.

Potrivit surselor citate, oficialii sirieni se află în discuții preliminare cu compania Oumolat din EAU, vizitată la începutul lunii mai de către guvernatorul Băncii Centrale a Siriei și ministrul de finanțe. În Germania, două companii au manifestat interes pentru preluarea procesului de tipărire: Bundesdruckerei, controlată de statul german, și compania privată Giesecke+Devrient, notează Reuters.

Timp de mai bine de un deceniu, Rusia a fost principalul furnizor de bancnote pentru Siria, în contextul sancțiunilor impuse de Occident care au blocat accesul Damascului la tipografiile europene. Inclusiv în primăvara acestui an, Siria a primit bancnote noi tipărite la întreprinderea rusă „Goznak”.

Criza de numerar din Siria este tot mai acută, iar explicațiile oficiale și cele din mediul bancar diferă. Guvernul susține că cetățenii acumulează lire în numerar, în timp ce bancherii afirmă că autoritățile limitează deliberat circulația banilor pentru a controla cursul de schimb. Tot mai frecvent, băncile refuză retragerile de numerar, iar afacerile sunt paralizate de lipsa lichidităților necesare pentru salarii și plăți comerciale.

Un om de afaceri sirian a declarat pentru Financial Times că „lipsa de numerar a ajuns la un punct critic. Oamenii nu mai depun bani în bănci de teama că nu-i vor mai putea retrage”. Această neîncredere în sistemul bancar datează însă de dinainte de căderea regimului Assad, când autoritățile foloseau evidențele băncilor pentru a impune taxe selective asupra celor bogați.

În prezent, pe piața neagră, o liră siriană se tranzacționează cu aproximativ 10.000 pentru un dolar american – mult mai bine decât în decembrie 2024, când rata era de 15.000 pentru un dolar. Înaintea izbucnirii războiului civil, în 2011, dolarul valora doar 50 de lire siriene.