Cum putem înlocui lockdown-ul? Ce spune Igor Boțan

În cadrul dezbaterii „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitate, economice și politice”, desfășurată de Agenția de presă IPN, expertul Igor Boțan susține că revenirea la unele interdicții, aplicate până în ianuarie curent, precum și prin vaccinarea masivă a populației, Republica Moldova ar putea evita instituirea stării de urgență la nivel național.
Igor Boțan a amintit că, mai bine de un an în Republica Moldova activează Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), care poate oferi soluții privind pandemia COVID-19.

„În ultimul timp, a crescut de două ori numărul de decese, dar a sporit și numărul de infectări. În ianuarie, numărul de infectări a scăzut semnificativ și a constituit cifre asemănătoare cu cele din iulie 2020, pentru că se aplicau mai multe interdicții, dar ulterior măsurile au fost relaxate, ceea a condus la sporirea numărului de infectări cu COVID-19, începând cu februarie curent”, a declarat Igor Boțan.

Potrivit lui Igor Boțan, nu este necesar ca militarii să patruleze străzile, această măsură ar spori din nou numărul cazurilor de COVID-19 în rândurile acestora.

„Dacă polițiștii ar patrula străzile așa cum o făceau anul trecut, iar asta a însemnat că zilnic circa 9 mii de polițiști monitorizau faptul cum cetățenii respectau măsurile de protecție COVID-19, nu ar fi nevoie să implicăm și militarii”, a specificat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitate, economice și politice” este ediția a 178-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Siedel”.

#vaccinare #lockdown #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.