Cum putem înlocui lockdown-ul? Ce spune Igor Boțan

În cadrul dezbaterii „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitate, economice și politice”, desfășurată de Agenția de presă IPN, expertul Igor Boțan susține că revenirea la unele interdicții, aplicate până în ianuarie curent, precum și prin vaccinarea masivă a populației, Republica Moldova ar putea evita instituirea stării de urgență la nivel național.
Igor Boțan a amintit că, mai bine de un an în Republica Moldova activează Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), care poate oferi soluții privind pandemia COVID-19.

„În ultimul timp, a crescut de două ori numărul de decese, dar a sporit și numărul de infectări. În ianuarie, numărul de infectări a scăzut semnificativ și a constituit cifre asemănătoare cu cele din iulie 2020, pentru că se aplicau mai multe interdicții, dar ulterior măsurile au fost relaxate, ceea a condus la sporirea numărului de infectări cu COVID-19, începând cu februarie curent”, a declarat Igor Boțan.

Potrivit lui Igor Boțan, nu este necesar ca militarii să patruleze străzile, această măsură ar spori din nou numărul cazurilor de COVID-19 în rândurile acestora.

„Dacă polițiștii ar patrula străzile așa cum o făceau anul trecut, iar asta a însemnat că zilnic circa 9 mii de polițiști monitorizau faptul cum cetățenii respectau măsurile de protecție COVID-19, nu ar fi nevoie să implicăm și militarii”, a specificat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitate, economice și politice” este ediția a 178-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Siedel”.

#vaccinare #lockdown #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.