În contextul în care Rusia a atacat Ucraina, țările din întreaga lume au început să reacționeze. Majoritatea țările condamnă războiul început de Rusia, însă Venezuela și Cuba își anunță sprijinul pentru Putin, menționând că Rusia „are dreptul să se apere”. Potrivit informațiilor, în conflictul militar s-a implicat și Belarus, Lukașenko fiind acuzat de implicare militară. În același timp, Uniunea Europeană  a anunțat noi sancțiuni, iar Europa Centrală se pregătește pentru a primi refugiați din Ucraina.

Uniunea Europeană

Noile sancţiuni propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei vor viza sectoare strategice şi vor bloca accesul băncilor ruseşti pe pieţele financiare europene, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, spune că „Rusia se va confrunta cu o izolare fără precedent”.

„Prin acest pachet (de sancţiuni), vom viza sectoare strategice ale economiei ruse prin blocarea accesului lor la tehnologii cheie şi la pieţe. Vom slăbi baza economică a Rusiei şi capacităţile sale de a se moderniza”, a afirmat von der Leyen într-un comunicat. „În plus, vom îngheţa activele ruseşti din UE şi vom opri accesul băncilor ruseşti pe piaţa financiară europeană”, a adăugat ea.

Noile măsuri, ce vor fi discutate de liderii UE într-un summit convocat cu începere de la ora 19:00 GMT, vor fi „cel mai dur pachet de sancţiuni care a fost aplicat vreodată”, a indicat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

„Aceasta este printre cele mai negre ore pentru Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Conducerea Rusiei se va confrunta cu o izolare fără precedent”, a adăugat el.

UE va pregăti, de asemenea, un nou pachet de asistenţă pentru Ucraina, a mai afirmat Borrell.

Franța

Printre țările care condamnă acțiunile Rusiei se numără și Franța. Președintele francez Emmanuel Macron consideră că acțiunile Rusiei în Ucraina încalcă Carta Națiunilor Unite. El a avertizat că țara sa va lua toate măsurile necesare pentru a proteja suveranitatea și securitatea aliaților europeni și a cetățenilor săi din Ucraina.

„Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei și a încălcat principiile fundamentale ale dreptului european și internațional. În acest test, Franța este de partea Ucrainei, a spus Macron.

De asemenea, Preşedintele francez Emmanuel Macron cere un summit al NATO cât mai repede posibil, ca reacţie la invazia armatei ruse din Ucraina, a anunţat Palatul Elysee, citat de AFP.

Cehia

De asemenea, Republica Cehă a anunțat că închide Consulatul General al Rusiei la Karlovy Vary și Brno, și-a oprit activitatea Consulatului General din Sankt Petersburg și Ekaterinburg, a anunțat prim-ministrul. Totuși, menţine deschis consulatul de la Lvov, în vestul Ucrainei.

Preşedintele ceh Milos Zeman, care în trecut a promovat relaţii călduroase cu Moscova, a afirmat joi că atacul Rusiei contra Ucrainei reprezintă „o infracţiune împotriva păcii” şi a cerut impunerea de sancţiuni dure, inclusiv restricţionarea accesului la SWIFT (sistemul de plăţi bancare internaţionale), transmite Reuters.

„Este timpul să concepem sancţiuni mult mai dure decât cele planificate iniţial, să luăm în considerare, înainte de toate, o sancţiune în zona SWIFT”, a declarat într-un discurs Zeman. Acesta a adăugat: „Este necesar să izolăm un nebun, nu doar să ne apărăm împotriva lui cu vorbe, ci şi cu măsuri concrete”.

Marea Britanie

La rândul său, Premierul britanic, Boris Johnson, a descris atacul Rusiei asupra Ucrainei ca fiind „o acțiune barbară” a lui Vladimir Putin, care „trebuie să se încheie cu un eșec”.

„O vastă invazie este în curs de desfășurare pe uscat, pe calea aerului și pe mare. Nu putem privi în altă parte. Ucraina – a doua cea mai mare țară din Europa – este una care de decenii se bucură de libertate și democrație. Nu putem permite ca libertatea să îi fie luată. Cele mai mari temeri ale noastre s-au adeverit și toate avertismentele privind o invazie rusă s-au dovedit a fi exacte”, a spus Boris Johnson.

Marea Britanie a fost una dintre primele țări din Europa care a trimis arme defensive pentru a ajuta Ucraina, a spus Boris Johnson. El a adăugat că alți aliați au urmat acest exemplu și că Marea Britanie va face mai mult în zilele următoare,  fără a oferi detalii.

„Astăzi, împreună cu aliații noștri, vom conveni asupra unui pachet masiv de sancțiuni economice concepute care să lovească economia Rusiei”, a spus Boris Johnson.

Ungaria

Ungaria condamnă, de asemenea, atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei.

„Împreună cu aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO, condamnăm atacul militar al Rusiei”, a spus premierul ungar Viktor Orban.

El a subliniat totodată că Ungaria va rămâne în afara conflictului militar, întrucât securitatea ungurilor este cea mai importantă.

Premierul ungar a menţionat că ţara sa va furniza Ucrainei asistenţă umanitară şi este pregătită să primească refugiaţi din Ucraina.

La rândul său, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a asigurat într-un mesaj transmis live joi pe Facebook că Ungaria susţine integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi va lua parte la toate convorbirile forţelor aliate referitoare la decizii pentru un răspuns coordonat, notând pe de altă parte că nici diplomaţia „celei mai mari şi puternice ţări” nu a putut împiedica războiul, a consemnat MTI.

Szijjarto a precizat că Ungaria menţine deschise reprezentanţele sale din Ucraina, inclusiv ambasada din Kiev, în cadrul eforturilor de a asigura siguranţa ungurilor.

Turcia

Turcia sprijină lupta Ucrainei pentru integritate teritorială şi consideră atacul Rusiei „o lovitură puternică” dată stabilităţii şi păcii regionale, a declarat joi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, reiterând un apel la o rezolvare a crizei prin dialog, relatează Reuters.

„Acest pas, pe care noi îl considerăm o încălcare a dreptului internaţional, este o lovitură puternică pentru pacea, armonia şi stabilitatea regională”, a spus el, adăugând că a transmis sprijinul Turciei într-o convorbire telefonică avută joi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Erdogan a mai declarat că Turcia, care are graniţă maritimă în Marea Neagră atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia, consideră ambele ţări ca fiind prietene şi a adăugat că este „profund întristat” de faptul că Moscova şi Kievul sunt în conflict.

Anterior, ambasadorul Ucrainei la Ankara a declarat că Kievul a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele pentru navele ruse şi că se aşteaptă la sancţiuni asupra Moscovei din partea Ankarei.

Polonia

Polonia anunță că pregătește măsuri de primire a refugiaților din Ucraina. Misiunile diplomatice poloneze în Ucraina rămân până în prezent deschise, totuși polonezilor aflați în Ucraina li s-a cerut să părăsească imediat această țară.

„În următoarele ore vor fi create puncte de primire pentru refugiaţi din Ucraina”, a declarat ministrul adjunct de interne al Poloniei, Pawel Szefernaker, citat de agenţia PAP.

Opt astfel de puncte vor fi înfiinţate într-o primă etapă în apropierea graniţei cu Ucraina, pentru a le oferi alimente, asistenţă medicală şi informaţii eventualilor refugiaţi, a precizat el.

Un purtător de cuvânt al guvernului polonez a spus că misiunile diplomatice ale ţării sale în Ucraina vor rămâne deschise „cât de mult posibil”, dar Ministerul de Externe le-a cerut tuturor polonezilor să părăsească această ţară.

Slovacia

Căile ferate slovace au suspendat serviciile spre Ucraina.

„Vedem o creştere moderată a traficului la punctele de frontieră cu Ucraina, presupunem că se va intensifica pe parcursul zilei”, a spus un oficial din Ministerul de Interne slovac. „Slovacia este pregătită să ajute, am putea să permitem accesul unor persoane care nu au la ele toate documentele necesare”, a adăugat el.

Bulgaria

În Bulgaria, preşedintele Rumen Radev a declarat că autorităţile sunt pregătite să-i evacueze pe cale terestră pe cei peste 4.000 de etnici bulgari din Ucraina şi sunt gata să găzduiască şi alţi refugiaţi ucraineni.

Prim-ministrul Kiril Petkov a precizat că Bulgaria va pregăti în acest scop hoteluri şi alte baze turistice.

Lituania

Președintele Lituaniei a declarat stare de urgență, potrivit agenției de presă Reuters.

Gitanas Nausėda spune că intenționează să trimită armata să-și apere granițele ca răspuns la „posibilele tulburări și provocări din cauza forțelor militare mari adunate în Rusia și Belarus”.

Estonia

Între timp, Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei – care se învecinează cu Rusia – a declarat pentru BBC News că „vom ajuta Ucraina cu toate mijloacele pe care le putem”, inclusiv sprijin politic și prin trimiterea de arme.

Kallas spune că „trebuie să facem totul la nivelul UE și NATO pentru ca această agresiune să nu se extindă”.

Ea i-a sfătuit pe estonieni să rămână calmi și spune că în prezent nu există nicio amenințare la granițele cu Estonia.

Letonia

Letonia a anunțat că va înceta eliberarea de vize rușilor. De asemenea, Letonia îl retrage pe ambasadorul de la Moscova pentru consultări.

Norvegia

Norvegia, membră NATO, a condamnat joi acțiunile Rusiei declarând că sunt „o încălcare gravă a dreptului internaţional” şi a anunţat că îşi mută „temporar” ambasada din Ucraina, de la Kiev la Lvov, în vest.

Atacul „pune în pericol viaţa unor persoane inocente”, a afirmat pe Twitter premierul norvegian Jonas Gahr Store.

Danemarca

Danemarca, de asemenea membră a alianţei, l-a convocat pe ambasadorul rus pentru a condamna agresiunea rusă.

Ministrul danez de externe, Jeppe Koffod, a apreciat într-un comunicat că „ziua de astăzi este o pată pe istoria Rusiei. Danemarca condamnă ferm atacul nemilos şi complet nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei. I-am spus asta în termeni foarte clari direct ambasadorului rus”.

Iran

Și Iran condamnă acțiunile Rusiei, potrivit ministrului iranian al afacerilor externe „războiul nu este o soluție”.

„Criza ucraineană îşi găseşte rădăcinile în provocările NATO”, a continuat el, adăugând că este „imperativ să se stabilească un armistiţiu” între Rusia şi Ucraina şi „să se găsească o soluţie democratică şi politică”.

Ambasada Iranului la Kiev şi-a îndemnat cetăţenii să plece „prin toate mijloacele”, în timp ce Ucraina a anunţat că îşi închide spaţiul aerian.

Teheranul ”încearcă să obţină un permis special” pentru a evacua iranieni pe cale aeriană, a afirmat joi purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene Said Khatibzadeh la televiziunea de stat. Circa 4.000 de iranieni trăiesc în Ucraina, potrivit Ministerului de Externe al Iranului.

„Suntem în contact cu cele două părţi beligerante şi subliniem că securitatea compatrioţilor este prioritatea noastră”, a spus el.

Israel

Și Israelul critică războiul început de Rusia, menționând că războiul „nu est eo modalitate de a rezolva conflictele.

„Atacul rusesc asupra Ucrainei este o încălcare gravă a ordinii internaționale. Israelul condamnă acest atac și este gata să ofere asistență umanitară cetățenilor Ucrainei. Israelul este o țară care a supraviețuit războaielor. Și războiul nu este o modalitate de a rezolva conflictele.”, a declarat ministrul israelian de externe, joi, Yair Lapid.