Cum România a salvat Republica Moldova de o pană uriașă de curent! De la cine a cumpărat și la ce prețuri

Ca urmare a urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Republicii Moldova de către Gazprom și a atacurilor ruse asupra mai multor obiective energetice din Ucraina, compania desemnată de Guvernul de la Chișinău cu asigurarea siguranței energetice, Energocom, a achiziționat în luna noiembrie 82% din necesarul de electricitate din România, de pe bursele spot operate de OPCOM, dar și prin contracte bilaterale semnate cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia și CE Craiova.

Anul trecut, Energocom a încheiat pentru prima dată contracte bilaterale de livrare de electricitate, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a achiziționat electricitate și de pe piețele spot, pentru ziua următoare și intrazilnică, operate de OPCOM, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la București și și-a deschis o sucursală în România.

În ceea ce privește prețurile de achiziție plătite de Energocom pentru importuri, cele din România au fost de departe cele mai ridicate.

Astfel, în timp ce din Ucraina compania moldovenească a importat electricitate la un preț de 1,51 lei moldovenești/KWh (0,36 RON/MWh), pentru importurile din România (în special pentru cele de pe OPCOM) prețul mediu ponderat a fost de 3,72 lei moldovenești/KWh (0,9 RON/KWh).

Acestea sunt prețuri de achiziție, în care nu sunt cuprinse costurile operaționale, taxele vamale, tarifele de transport și distribuție.

Totodată, Energocom a anunțat că va continua să achiziționeze și în luna februarie energie electrică de la Nuclearelectrica din România, câte 30 MWh bandă pe timp de zi și câte 10 MWh bandă pe timp de noapte. În total, în luna februarie, Energocom va achiziționa de la Nuclearelectrica 16,240 MWh. Prețul energiei, în baza acestui contract, este de 450 RON/MWh.

În ceea ce privește exportul de electricitate, printr-o recentă modificare legislativă, producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li se permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut în Republica Moldova, prin adăugarea la acest preț a costurilor certificatelor CO2 obligatoriu de achiziționat conform legislației climatice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.