Cum să treci frontiera cu 10.000 de euro sau mai mult? Este mai simplu decât crezi

Persoanele fizice rezidente și nerezidente, au dreptul de a introduce în Republica Moldova nelimitat numerar în monedă națională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină, cu condiția respectării prevederilor ce se impun. Astfel, în cazul în cazul în care, suma sau valoarea bunurilor depășește 10.000 de euro persoanele trebuie să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova.

Astfel, persoanele fizice rezidente și nerezidente au dreptul de a scoate din Republica Moldova numerar în monedă națională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală de peste 10 000 de euro (sau echivalentul lor), însă sumă care nu va depăși 50 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, cu condiția respectării prevederilor ce se impun.

Prin urmare, persoanele fizice rezidente şi nerezidente sunt obligate să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova în următoarele cazuri:

la introducerea în/scoaterea* din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, dacă suma totală a acestora depășește 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie;
la introducerea în/scoaterea* din Republica Moldova a valorilor mobiliare şi a instrumentelor de plată (altele decât cecurile de călătorie în valută străină), dacă suma totală a acestora depășește 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Pentru suma ce depășește 10000 euro, posesorul va fi obligat să prezinte organului vamal unul din următoarele documente confirmative aferente sumei: 1. actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor bănești în Republica Moldova; şi/sau 2. permisiunile pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, eliberate de băncile licențiate, şi/sau a autorizațiilor pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, eliberate de Banca Națională a Moldovei).

În același timp, persoanele fizice rezidente și nerezidente, au dreptul să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova la introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, a valorilor mobiliare şi a instrumentelor de plată (altele decât cecurile de călătorie în valută străină) dacă suma totală a acestora nu depășește 10 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Serviciul Vamal a venit cu aceste precizări în contextul în care sunt frecvente cazurile când persoanele fizice rezidente și nerezidente încearcă să transporte valută în mod ilicit, nerespectând procedura legală.

#declaratie vamala #valută #serviciul vamal #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.