Cum se lăudau rușii că podul Kerci nu poate fi atins

Presa și propaganda rusă precizau, în urmă cu trei luni, că podul Kerci, care face legătura între Crimeea și Rusia și care a fost aruncat în aer sâmbătă dimineața, este „protejat atât împotriva oricăror atacuril aeriene, terestre, maritime și subacvatice”.

Distrugerea sa, chiar și parțială, va afecta serios logistica armatei ruse care și așa se confruntă cu mari probleme de aprovizionare a trupelor din Ucraina, informează Reuters.

Podul reprezintă o „arteră” logistică vitală a forțelor Moscovei, care asigură aprovizionarea trupele ruse din regiunea Herson, precum și a bazei navale de la Sevastopol, din peninsula Crimeea.

Ministerul rus al Apărării a precizat, într-un comunicat, că trupele sale din sudul Ucrainei continuă să fie „aprovizionate din plin” prin intermediul rutelor terestre și maritime existente.

Ministerul rus al Transporturilor a promis, de asemenea, că traficul feroviar pe podul Kerci va fi reluat în cursul serii de sâmbătă.
Dacă podul Kerci „cade”, va cădea întregul front rusesc din sudul Ucrainei
Conform Comitetului antiterorist rus, două porțiuni ale podului rutier s-au prăbușit, dar structura de rezistență a podului nu a fost afectată.

Șeful institutului ucrainean pentru Studii Strategice, Mikola Bielieskov, care este consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a spus că podul Kerci este vital („de neînlocuit”) pentru forțele ruse. În cazul în care această „arteră” ar fi „secționată”, tot frontul rusesc din sudul Ucrainei „se va sfărâma rapid și cu ușurință”.

Într-un mesaj public, guvernatorul Crimeii a dat asigurări că locuitorii peninsulei au „suficiente” provizii de hrană și combustibili.
„Avem rezerve de combustibil pentru o lună și de hrană pentru două luni”, a spus guvernatorul peninsulei Crimeea, după atacul care a avariat grav podul Kerci, ruta strategică ce face legătura dintre peninsulă și Rusia continentală.

Propaganda rusă prezenta, în urmă cu trei luni, că acest pod este, practic, imposibil de atins de către forțele ucrainene. Într-un articol publicat în luna mai în presa rusă, se arăta că există cel puțin 20 de sisteme de protecție a podului.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Astfel, podul din Crimeea era protejat împotriva atacurilor aeriene cu ajutorul a două regimente de rachete S-400, cele mai moderne din dotarea forțelor ruse. Sistemele S-400 erau completate de alte sisteme antiaeriene cu rază scurtă și medie, de tup Panțîr S-1 și Tor.

Podul era protejat, conform Moscovei, și împotriva scafandrilor-sabotori, care ar fi încercat să plaseze explozivi subacvatici. Sistemul de protecție includea senzori, nave ale marinei militare și ale Gărzii de Coastă, echipe speciale de intervenție, scafandri și inclusiv delfini antrenați special. De asemenea, podul Kerci era apărat pe uscat de alte unități speciale ale ministerului rus de Interne. În plus, podul era protejat și de unități de război electronic.

#pazit #ruși #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.