Cu nu mult timp în urmă, Vladimir Potanin era membru al consiliului consultativ al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR) cu sediul în New York şi unul dintre membrii boardului Muzeului Guggenheim din Manhattan. Acum, însă, cele două instituţii au întrerupt relaţiile cu acesta în contextul războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

Magnatul din sectorul nichelului şi paladiului nu a fost sancţionat. Potanin, cu o avere netă de 24,5 mi­liarde de dolari, este considerat arhitectul controversatului program credite pentru acţiuni care a dus la privatizarea companiilor de resurse naturale din Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

În mare parte a ultimelor două decenii, instituţiile culturale americane din domeniul artelor, ONG-urilor şi educaţiei au fost dispuse să privească dincolo de modul în care miliardarii cu legături cu Rusia şi-au clădit averile. În cazul lui Potanin, acesta a fost văzut în public cu ani în urmă în compania lui Vladimir Putin.

Potanin, în vârstă de 61 de ani, reprezintă acum un exemplu al rapidităţii cu care astfel de instituţii din lumea occidentală îşi schimbă poziţia pe fondul unei campanii de presiuni asupra lui Putin în sensul încheierii războiului.

În timp ce elita Rusiei are mai multe căi de a-şi reface avuţiile, acesteia îi va fi probabil mai greu să-şi recâştige poziţiile în cadrul unor astfel de instituţii.

Potanin, fost vicepremier pe energie şi economie în timpul mandatului lui Boris Elţîn, a condamnat reacţia Rusiei faţă de penalităţile internaţionale.

Potanin, împreună cu oligarhii Petr Aven şi Mihail Fridman, se numără printre miliardarii cu legături cu Rusia care au donat peste 300 milioane de dolari către sute dintre cele mai renumite instituţii non-profit din SUA. Cel puţin 100 milioane au mers către peste 100 de organizaţii din New York.

Thomas Krens, director emeritus la Solomon R. Guggenheim Foundation, spune că relaţiile sale cu Potanin datează de peste un deceniu. „Mulţi oligarhi au văzut o oportunitate de a-şi întări reputaţia cu acţiuni filantropice în Vest,“arată acesta.

Dimensiunea exactă a donaţiilor oligarhilor ruşi ca Potanin este greu de evaluat, iar deşi unele instituţii cer donatorilor miliardari să le părăsească boardurile, acestea nu le returnează fondurile şi nu închid expoziţiile sponsorizate de aceştia. Aceasta evidenţiază complexitatea renunţării la susţinerea filantropică venită din partea miliardarilor primiţi cu braţele deschise în trecut.

După ce şi-a pus bazele vastei sale averi, Potanin a început să se reinventeze ca filantrop. Acesta este şi preşedinte al Hermitage Development Foundation, iar pe website-ul acesteia, Potanin scrie că doreşte ca filantropia să fie „mai sistemică, cu un caracter de business mai pronunţat“, descriind-o ca pe un „spaţiu vast, fără sfârşit care nu se va diminua niciodată“.