Cum un tweet poate afecta reputația unui restaurant? Bacșiș de 16.000 de dolari - motiv de ceartă

Un restaurant din Statele Unite a ajuns în centrul atenției pe rețelele de socializare după ce un vizitator a ales să lase ospătăriței bacșiș 16.000 de dolari.

Restaurantul The Stumble Inn, din New Hampshire, a avut parte de un client mai puțin obișnuit. Un bărbat a ales să lase bacșiș 16.000 de dolari, în timp ce comanda sa a costat doar 37 de dolari. Proprietarul restaurantului a declarat pentru presa locală că banii vor fi împărțiți egal între cei 12 angajați care au lucrat în acea zi, scrie indy100.com.

Acest lucru a atras reacții și review-uri negative. Mai multe persoane au reacționat furios, susținând că banii trebuiau să îi revină exclusiv ospătăriței care a servit clientul.

WOW! A customer at The Stumble Inn, a restaurant in Londonderry, NH, left a $16,000 tip on a $37.93 tab earlier this month.

The owner, Mike Zarella, says he plans to split the tip between all 12 staffers that worked that day= $1333 a piece! @Stumbleinnnh #7news pic.twitter.com/UWHE7thh0P

— Amaka Ubaka (@AmakaUbakaTV) June 23, 2021

Mai mulți internauți au acuzat proprietarul restaurantului că nu procedează corect, unii au comentat cu memuri.

De asemenea, utilizatorii au accesat pagina de Instagram a restaurantului, care nu mai postase din anul 2018, și au lăsat comentarii la ultima poză. Mai mult de atât, unii au mers atât de departe încât au lăsat recenzii negative pe Google Maps în dreptul locației.

Ulterior, cea care a postat nota de plată pe Twitter a clarificat situația, în urma fluxului negativ de tweet-uri. Conform celor raportate de 7news, decizia nu a fost luată de o singură persoană, în special de proprietarul localului. În același timp, personalul ar împărți mereu bacșișul în mod egal, chiar și bucătarii primind o parte din suma „donată”, iar patronul nu ar fi primit niciun ban.

#bacsis #restaurant #tweet #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.