Cum vrea fiscul să-i prindă pe bloggerii și vloggeri care fac bani cu sacul, dar nu-i declară

Fiscul îndeamnă persoanele fizice care desfășoară activitate în mediul online să-și onoreze obligațiile fiscale față de buget.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat multiple cazuri ce vizează lipsa îndreptării veniturilor spre achitare persoanelor fizice de către agenții economici care beneficiază de promovarea produselor/serviciilor proprii, fie lipsa declarării tuturor veniturilor obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în mediul online (bloggeri, vloggeri). În context, autoritatea fiscală încurajează conformarea voluntară la respectarea legislației și achitarea în termen și în volum deplin a obligațiilor fiscale la buget.

În cazul în care persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări în baza unui contract civil, venitul achitat persoanei fizice pentru serviciile acordate este considerat drept salariu și se impozitează corespunzător.

Dacă plata se efectuează pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe, plata respectivă se consideră royalty, care în temeiul art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, de către subiecții specificați la art. 90 din Codul fiscal, se va efectua reţinerea finală a impozitului în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.

În cazul în care persoana fizică prestează servicii contra plată persoanei fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cota de 12%. Astfel, veniturile menționate urmează a fi declarate prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, urmând a fi reflectate la codul C4 ”Alte venituri impozabile”.

Modalitatea de impozitare a persoanelor fizice menționate supra este prezentată pe pagina-web oficială a SFS, la compartimentul „Baza generalizată a practicii fiscale”, după cum urmează:

– subiectul nr. 29.1.7.1.35 „Cum se impozitează venitul obținut de blogger/vlogger/influencer din prestarea serviciilor contra plată persoanelor specificate la art. 90 din Codul fiscal?

– subiectul nr. 29.2.1.20 „Cum se impozitează venitul obținut de freelancer, blogger/vlogger/influencer din prestarea serviciilor contra plată persoanei fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător?”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vloggeri #bloggeri #impozit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.