Cum vrea fiscul să-i prindă pe bloggerii și vloggeri care fac bani cu sacul, dar nu-i declară

Fiscul îndeamnă persoanele fizice care desfășoară activitate în mediul online să-și onoreze obligațiile fiscale față de buget.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat multiple cazuri ce vizează lipsa îndreptării veniturilor spre achitare persoanelor fizice de către agenții economici care beneficiază de promovarea produselor/serviciilor proprii, fie lipsa declarării tuturor veniturilor obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în mediul online (bloggeri, vloggeri). În context, autoritatea fiscală încurajează conformarea voluntară la respectarea legislației și achitarea în termen și în volum deplin a obligațiilor fiscale la buget.

În cazul în care persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări în baza unui contract civil, venitul achitat persoanei fizice pentru serviciile acordate este considerat drept salariu și se impozitează corespunzător.

Dacă plata se efectuează pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe, plata respectivă se consideră royalty, care în temeiul art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, de către subiecții specificați la art. 90 din Codul fiscal, se va efectua reţinerea finală a impozitului în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.

În cazul în care persoana fizică prestează servicii contra plată persoanei fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cota de 12%. Astfel, veniturile menționate urmează a fi declarate prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, urmând a fi reflectate la codul C4 ”Alte venituri impozabile”.

Modalitatea de impozitare a persoanelor fizice menționate supra este prezentată pe pagina-web oficială a SFS, la compartimentul „Baza generalizată a practicii fiscale”, după cum urmează:

– subiectul nr. 29.1.7.1.35 „Cum se impozitează venitul obținut de blogger/vlogger/influencer din prestarea serviciilor contra plată persoanelor specificate la art. 90 din Codul fiscal?

– subiectul nr. 29.2.1.20 „Cum se impozitează venitul obținut de freelancer, blogger/vlogger/influencer din prestarea serviciilor contra plată persoanei fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător?”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vloggeri #bloggeri #impozit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.